Regatul Unit consideră acum că ieșirea din Uniunea Europeană, realizată în urma referendumului din 23 iunie 2016, a fost o greșeală, conform rezultatelor recente ale sondajelor de opinie. Această schimbare de opinie a generat discuții în spațiul politic și a inspirat termeni precum „Bregret”, „Breturn”, „Brereturn” și „Breunion” pentru a desemna ipotetice reveniri ale Marii Britanii în UE.
Opinia politică și dezbaterile interne
Cel mai proeminent critic al ieșirii din UE în interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a afirmat că regretă această decizie și exprimat speranța ca Marea Britanie să revină în familia europeană. Totuși, oficial nu s-a angajat într-un calendar sau candidatură pentru o astfel de inițiativă. În replică, liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, a exclus până acum o revenire și se concentrează pe întărirea relațiilor cu cele 27 de state membre europene.
Reacțiile europene privind revenirea Marii Britanii
Diplomați europeni au indicat că țările lor ar fi deschise la o astfel de situație, însă numai dacă Marea Britanie ar fi dispusă să facă anumite sacrificii. Mulți oficiali consideră aceasta improbabilă, deoarece nu sunt dispuși să accepte constrângerile asociate apartenenței la UE. În plus, nu există o intenție rapidă de a începe discuții formale pe această temă, mai ales că majoritatea statelor membre cred că UE s-a consolidat de la separarea de Londra.
Situația politică și economică a UE după Brexit
Statele membre au perceput în mod diferit impactul deciziei britanicilor de a părăsi UE. Unele consideră că s-au aflat mai bine fără Londra, pentru că timpul de negociere și compromisurile s-au redus, iar procesul decizional a devenit mai eficient. În aceste contexte, Uniunea Europeană nu regretă momentul, chiar dacă acest lucru a dus la o scădere a influenței sale în anumite zone.
Londra nu a participat niciodată la zona euro sau la spațiul Schengen și a negociat reducerea contribuției la bugetul UE în timpul mandatului premierului Margaret Thatcher. Aceste poziții au fost interpretate drept lipsă de angajament față de blocul comunitar, spun oficialii europeni.
Unii diplomați au semnalat că plecarea britanicilor a avut consecințe și asupra limbii engleze în domeniul oficial al UE, unde utilizarea acesteia s-a diminituat în anumite documente. Alți oficiali admit însă că memoriile legate de colaborarea cu Londra sunt încă dorite.
Schimbări în politica europeană post-Brexit
Specialistul Sebastian Maillard, de la Chatham House, a subliniat că plecarea Marii Britanii a redus influența țărilor pro-liberalism economic și pro-atlantism din UE față de ambițiile suveraniste ale Franței. După Brexit, Uniunea a lansat inițiative pentru a accelera „autonomia strategică” și a promova „preferința europeană” în anumite sectoare.
Uniunea Europeană s-a adaptat situației și a început un proces de reformă, pentru a nu pierde și alte state membre. Acest lucru a dus la reducerea influenței mișcărilor populiste sau de extremă dreaptă, care în prezent molt mai mult spre modificarea paradigmelor interne decât spre ieșirea din blocul comunitar.
Perspective și întâlnirea de la Bruxelles
Liderii britanici și europeni se vor întâlni pe 22 iulie la Bruxelles pentru a evalua stadiul relației bilaterale. În discuție vor fi, printre altele, tensiunile recente privind industria de apărare, majorarea tarifelor pentru oțel și sprijinul pentru produsele „Fabricate în Europa”. Se preconizează semnarea unor acorduri, de obicei, de turță cu pași mici, precum inițiative pentru mobilitatea tinerilor sau pentru comerțul cu produse alimentare.
Însă, nu se așteaptă o soluție completă de reconciliere, fiind mai probabile măsuri incrementale, fără o restructurare majoră a relației bilaterale.