Economiști avertizează asupra unei inflații de 11% în aprilie și remanentă reducere a dobânzilor

Inflația în România a crescut în martie la 9,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind estimările pieței și indicând o continuare a presiunilor asupra prețurilor de consum. Rata a urcat față de 9,3% în februarie, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în timp ce prognoza BCR a indicat o valoare ușor mai mică, de 9,85%. În același timp, inflația de bază înregistrează o ușoară scădere, ajungând la 8,2% față de martie 2022, de la 8,3%. În raport, băncile și analiștii subliniază că tonul general al creșterii prețurilor rămâne una dintre cele mai importante provocări pentru economie.

Schimbări în prețurile combustibililor și impactul inflației

Prețurile combustibililor au avut creșteri importante în luna martie, reflectând impactul șocului prețurilor globale la petrol. Creșterea a fost bruscă, conform datelor preliminare. În același timp, prețurile gazelor naturale au înregistrat o scădere semnificativă, contribuind la compensarea unevenă a presiunii ascendende asupra inflației. Impactul acestor fluctuații asupra inflației generale depinde însă de evoluția ulterioară a pieței energetice și de măsurile adoptate de autorități.

Economiștii prevăd că presiunea inflaționistă provocată de creșterea prețurilor la combustibili va determina o ajustare în sens ascendent a estimărilor privind inflația la finalul anului 2026. Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, menționează că prognoza a fost revizuită de la 4,6% la 5,1%, în principal din cauza impactului preconizat al creșterii prețurilor la petrol ca urmare a conflictului din Iran, iar această creștere se face așteptată să fie temporară, fiind anticipate reducări ale inflației în cursul verii.

Se estimează că un șoc temporar la prețul petrolului Brent va avea efecte directe asupra inflatției, în timp ce efectele de a doua rundă, precum transferul costurilor către consumatori, ar putea avea o pondere de circa jumătate din această influență. In cazul unui șoc prelungit, însă, prognoza privind inflația pentru sfârșitul lui 2026 ar putea fi ajustată în sus, cu o creștere de 10% a prețului petrolului elevând inflația cu aproximativ 0,4 puncte procentuale.

Măsuri guvernamentale și impactul asupra prețurilor

Guvernul a anunțat recent măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la combustibili asupra gospodăriilor. Una dintre reperele principale este prelungirea cu un an a plafonului de preț pentru gazul natural destinat consumului casnic, până în aprilie 2027. Această măsură are scopul de a proteja consumatorii de costurile în creștere generate de conflict, limitând transferul acestor costuri asupra inflației generale.

Specialiștii consideră că, datorită acestor măsuri, impactul direct asupra prețurilor de consum ar trebui să rămână moderat. În condițiile în care Banca Națională a României nu anticipează majorări de dobândă, ci poate opta pentru o gestionare mai strictă a lichidităților în fața unor episoade de depreciere temporară a cursului de schimb, presiunile asupra ratelor dobânzilor sunt minime pe termen scurt.

Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank, a indicat că datele de la INS depășesc așteptările locale și prognozează ca inflația să atingă niveluri de peste 10%, cu un maxim estimat pentru aprilie, în jur de 11%. Acest trend ar putea induce BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate pentru o perioadă extinsă, cel mai probabil până în ultima ședință din noiembrie.

Perspectiva inflației și evoluția prețurilor

Inflația CORE2, indicator urmărit de BNR pentru a evalua presiunea de fond pe prețuri, a scăzut ușor, de la 8,3% la 8,2% față de luna precedentă. Cu toate acestea, inflația produselor alimentare de bază a încetinit ușor, ajungând la 7,9%, în timp ce inflația prețurilor nealimentare a rămas constantă la 5,1%. Creșterea prețurilor serviciilor de bază s-a redus la 10,2%, față de 10,4% în februarie.

Analistii prognozează că, în cazul în care șocul petrolier nu se va înmulți, inflația de bază va fi de 4,5% la finalul lui 2026. La nivel lunar, prețurile de consum au crescut cu 0,78% în martie, în special din cauza majorărilor pentru legume și carne, precum și pentru combustibili și servicii.

Prețurile alimentelor au crescut cu 0,58% față de luna precedentă, iar cele nealimentare cu 1,00%, reflectând efectele creșterii prețurilor la energie și combustibili. În plus, prețurile serviciilor s-au majorat cu 0,60%, indicând o tendință generalizată de creștere a tarifelor de consum.