Hidrologia din România s-a deteriorat semnificativ în ultimele trei săptămâni, determinând scăderea nivelului rezervelor de apă din lacurile de acumulare și reducerea producției de energie hidroenergetică. La 25 octombrie, gradul de umplere al lacurilor a fost de doar 46,12%, față de 52,5% în data de 5 octombrie, indicând o destocare accelerată a apei.
Stare actuală a rezervelor de apă
Rezerva de apă disponibilă în lacurile de acumulare este de circa 1.400 GWh, ceea ce reprezintă aproximativ 70% din media multianuală pentru această perioadă. Este al cincilea cel mai scăzut nivel din ultimii 31 de ani, după anii 2000, 2003, 2009 și 2011, când rezervele au fost mai mici.
Hidroelectrica a declarat că situația actuală nu rezultă numai dintr-o toamnă secetoasă, ci din întregul an hidrologic 2026. Anul a început cu rezerve mai bune decât în 2025, însă primăvara nu a adus aportul obișnuit de precipitații și topirea zăpezii.
Impactul sezonului estival și reducerea debitelor Dunării
În timpul verii, nivelul lacurilor a scăzut din cauza scăderii debitului Dunării, care, conform Hidroelectrica, a publicat că începând din iulie, Dunărea a avut cele mai scăzute debite din ultimii 30 de ani. Această situație a afectat funcționarea centralelor hidroenergetice de pe Dunăre, ce asigură aproximativ 40% din producția anuală a companiei.
De la începutul lunii iulie și până în octombrie, rezerva de energie din lacuri a scăzut cu circa 850 GWh, aproximativ dublu față de perioada similară a anilor 2023-2025. În aceste condiții, Hidroelectrica a trebuit să utilizeze intens apa din lacuri pentru a respecta obligațiile contractuale și a sprijini Sistemul Energetic Național.
Există rezerve suficiente pentru continuarea funcționării
Rezervele de energie au fost gestionate cu prudență, compania acționând proactiv din iunie și în coordonare cu Transelectrica, Agenția Națională „Apele Române” și alți factori.
Rezerva actuală este de circa 1.400 GWh, adică aproximativ 70% din media multianuală, fiind a cincea cea mai scăzută valoare din ultimii 31 de ani. În perioadele mai dificile, rezervele au fost mai reduse, în anii 2000, 2003, 2009 și 2011.
Până în prezent, în 2026, producția netă de energie electrică a Grupului Hidroelectrica a fost de 9.328 GWh în primele nouă luni, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cantitatea de energie vândută a totalizat 11.310 GWh, cu 12% mai mult decât în perioada similară din 2025, când s-au înregistrat 10.130 GWh.
Diferența dintre energia generată și cea furnizată clienților a fost de 1.982 GWh, pe care compania a trebuit să o achiziționeze de pe piață, cu o creștere de 20% față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 1.983 GWh.
Perspective și gestionarea resurselor
Hidroelectrica a afirmat că intenționează să continue să gestioneze prudent rezervele, pentru a asigura atât obligațiile contractuale, cât și siguranța Sistemului Energetic Național. Se așteaptă ca situația să se îmbunătățească odată cu revenirea precipitațiilor și creșterea debitelor Dunării, ceea ce ar putea permite reluarea funcționării centralei de la Cernavodă.
Debitul Dunării și prognoza pentru noiembrie
Diferențele de debite înregistrate pe Dunăre se vor menține, fiind în continuare sub media lunară a lunii noiembrie de 4.700 mc/s. Potrivit prognozei INHGA pentru perioada 31 octombrie – 7 noiembrie 2026, secțiunea Baziaș va vedea creșteri ale debitului, dar valorile își vor păstra caracteristicile de sub media multianuală.
În noiembrie, regimul hidrologic se va situa între 30 și 50% din mediile lunare ale ultimilor 31 de ani, însă pe râurile din anumite bazinuri, precum cele ale Vișeului, Prahovei și Sucevei, valorile vor fi de 50-80%, iar pe râuri precum Crasna sau Bârlad, sub 30%.
