Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze plățile. Procesul este în prezent în faza de recurs, iar instanța supremă a amânat de cinci ori pronunțarea unei decizii finale. Miza totală a litigiului este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.
Decizia instanței și termenele de executare
Instanța a stabilit ca Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în aplicare hotărârea în maximum 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei. Legea prevede penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, aplicată zilnic.
Contextul juridic și argumentele procesului
Înalta Curte susține, în cererea de chemare în judecată, că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților, mai ales pentru cei care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța mai acuză Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat și de subminarea legitimității instanțelor.
Reacții și solicitări ale Guvernului
Reprezentantul Guvernului a solicitat, pe parcursul procesului, sesizarea Curții Constituționale privind o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ. Se pune întrebarea dacă instanțele pot impune alocări bugetare peste cele stabilite prin lege și dacă pot decide drepturi financiare peste limitele bugetului aprobat.
De asemenea, Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar până la o decizie a acestei instanțe, a cerut suspendarea procesului.
Declarații ale premierului interimar și poziția Guvernului
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict constituțional cu Înalta Curte. În declarație, Bolojan a declarat că instanța de judecată s-a substituit atribuțiilor executive și legislative în materie bugetară, acțiune considerată neconstitucională de către guvern.
Contextul financiar și modificări legislative
Proiectul de buget pentru 2026, transmis Parlamentului în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro) pentru Înalta Curte, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare urmau să acopere drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv de instanță.
Salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25% în 2023, cu aplicare retroactivă din 2018, după decizii ale Înaltei Curți și ale Parchetului General. Guvernul a amânat însă efectuarea plăților către magistrați, preferând redirecționarea fondurilor către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, inițiat de PSD.
