Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a exprimat preocupări legate de investigația Consiliului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ratei ROBOR. El a sugerat că această anchetă ar putea afecta independența băncii centrale și a transmis că nu poate comenta în mod direct asupra raportului, dar a făcut referire la informații publice și declarațiile sale anterioare.
Critici ale guvernatorului privind ancheta Consiliului Concurenței
Isărescu a precizat că a citit raportul de 500 de pagini, precum și cele 300 de anexe, și a subliniat că, potrivit informațiilor publice, băncile au majorat indicele ROBOR în corelație cu creșterile dobânzii de politică monetară, care a crescut de la 1% în 1991 până la 7%. El a explicat că ROBOR funcționează între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, în intervalul aproximativ de +/- 1% față de rata de politică monetară.
Mugur Isărescu a afirmat că orice deviație de la această limită ar trebui să fie adresată prin declarații publice din partea guvernatorului, sugerând o influență a comunicărilor BNR asupra pieței. El a subliniat că acest comportament nu denotă neapărat practici concurențiale neloiale, ci ieșiri din limitele normale în contextul politicii monetare.
Impactul asupra independenței BNR
Guvernatorul a afirmat că ancheta Consiliului Concurenței poate interfera cu independența Băncii Naționale, conducând la riscul de a influența piața monetară prin declarații sau presiuni externe. El a subliniat necesitatea de a proteja autonomia instituției în fața unor posibile interferențe.
Isărescu a mai spus că instituția se apără „cu tărie” pe piața monetară, punând accent pe importanța menținerii stabilității și funcționalității acesteia. El a evidențiat că, dacă raportul indică o creștere a ROBOR de la 1% la 7% între 2021 și 2023, această evoluție a fost în linie cu creșterea ratei de politică monetară, care a crescut de la 1% la același nivel.
Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR
Consiliul Concurenței efectuează o investigație în fazele finale asupra a zece bănci participante în stabilirea cotățiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, transmis băncilor comerciale și BNR, indică posibile încălcări ale legii concurenței, ceea ce ar putea duce la sancțiuni după decizia plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare.
Cele zece bănci vizate includ instituții precum Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV București, OTP Bank România, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România. Ancheta s-a concentrat pe piața monetară interbancară, pe activitatea de fixing și pe intervalul de 15 minute după stabilirea ratelor de referință ROBOR și ROBID.
Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare, aceste bănci participă în modul în care se stabilește rata ROBOR și intervin în atragerea și plasarea depozitelor interbancare în cadrul procedurilor de stabilire a cotăției de referință.
Decizia finală a Consiliului Concurenței va clarifica dacă au avut loc practici anticoncurențiale în perioada 2021-2023 și dacă s-au încălcat normele legale în procesul de fixare a ratei ROBOR.