Un spital de urgență din Prahova, singurul din județul cu aproximativ 750.000 de locuitori, nu are medici neurologi cu normă întreagă de câțiva ani, ceea ce influențează grav gestionarea accidentelor vasculare cerebrale (AVC). În zilele cu pacienți critici, secția de Neurologie funcționează cu medici detașați temporar sau pensionari, iar intervalele fără specialisti sunt frecvente, ceea ce afectează tratamentul rapid și corect al urgențelor neurologice.
Contextul spitalului și situația neurologilor
Spitalul Județean din Ploiești deservește atât orașul cu peste 180.000 de locuitori, cât și județul, unde trăiesc aproape 750.000 de oameni. În ultimul interval de o lună și jumătate, spitalul a transferat către alte unități medicale cu gardă de neurologie permanentă un număr dublu de pacienți neurologici fata de cei internați local.
Până în prezent, au fost tratați 38 de urgențe neurologice, iar 75 au fost trimiși la alte spitale: 56 la Târgoviște și 15 în București. La momentul vizitei HotNews, nu se aveau informații despre evoluția acestor pacienți după transfer.
Impactul lipsei de specialiști
La Ploiești, în lipsa unor neurologi cu normă întreagă, cazul unui pacient cu AVC este evaluat inițial în Unitatea de Primiri Urgențe, urmează investigații, inclusiv tomografie computerizată, și apoi se decide transferul. Transferurile către Târgoviște, aflat la 50 km, sunt frecvent folosite, iar pentru unii pacienți, transferurile către București, exemplu Spitalul Elias, sunt mai dificile din cauza aglomerației și a dificultăților administrative.
Doctorul Andrei Ilinca, directorul medical, explică că în majoritatea cazurilor, pacientul cu AVC este trimis pentru tratament specializat în alt oraș cât mai rapid posibil, pentru a limita leziunile cerebrale și riscul de deces sau sechele.
Secția de Neurologie și personalul
Secția de Neurologie are în prezent un personal extrem de redus. Anterior, avea șapte medici neurologi, dar toți au plecat, iar acum nu există medici cu normă întreagă în secție. Soluțiile de avarie implică un medic detașat din armată, unul cu jumătate de normă și un medic pensionar care vine două ore pe zi. Această situație face imposibilă acoperirea în mod constant a și chiar în timpul zilei.
Conducerea spitalului afirmă că, internațional, pentru asigurarea unor gărzi permanente în neurologie, ar fi nevoie de cel puțin patru medici. În condițiile actuale, nu se poate organiza nicio linie de gardă completă, ceea ce duce la dificultăți în monitorizarea pacienților și în intervenția de urgență.
De ce s-a ajuns aici?
Primii pași au fost făcuți imediat după pandemie, când patru medici neurologi au demisionat aproape simultan. Motivul plecărilor, conform directorului medical, ține de o schimbare de mentalitate a medicilor, care preferă cabinetele private, fiind mai avantajoase financiar și mai ușor de gestionat față de condițiile din sistemul public.
Ulterior, conducerea spitalului a încercat să îi convingă pe neurologii locali să colaboreze pentru gărzile necesare, dar doar unul a acceptat, pentru perioade scurte. Motivul refuzului: medicii preferă mediul privat, unde pot câștiga mai mult și nu au obligația de a face urgențe sau nopți.
Specialitatea neurologică în sistemul public are salarii plătite la nivelul anului 2018, fără creșteri pentru ultimii opt ani, ceea ce complica recrutarea. În schimb, neurochirurgia, fiind mai costisitoare, are medici mai mulți, deoarece lucrul în privat nu este atât de accesibil pentru acest nivel de specializare.
Probleme în recrutarea de medici
Spitalul din Ploiești a organizat concursuri de angajare de mai multe ori, însă nu au fost candidați, în special pentru posturile de neurologi. La cel puțin trei concursuri, nimeni nu s-a înscris. Alternativ, spitalul a adus medici pe contracte de prestări servicii, dar fără succes, activitatea de gardă fiind dificil de acoperit.
Recent, Ministerul Sănătății a deblocat peste 6.400 de posturi naționale, incluzând și posturi pentru neurologie, și pregătește un nou concurs pentru spitale, inclusiv Ploiești. În zona Prahova, există aproximativ 19 neurologi activi, însă cei mai mulți preferă cabinetele private.
>„Problema este că nimeni nu vrea să fie al doilea sau al treilea medic. Nici măcar pentru a prelua gărzi, pentru că volumul de muncă și presiunea sunt considerabile,” afirmă Ilinca.
Posibile soluții și schimbări legislative
Directorul medical sugerează necesitatea unei modificări legislative care să oblige medicii care au cabinete private și colaborează cu Casa de Asigurări să asigure anumite servicii în unitățile publice, inclusiv gărz. În alte țări, astfel de reguli funcționează și ar putea fi adaptate și în sistemul românesc.
Impactul asupra județului și al pacientului
Județul Prahova nu are un centru de neurologie cu personal complet. Toate cazurile complicate, inclusiv AVC-urile, sunt direcționate către spitalul din Ploiești, indiferent de localitate. Aceasta înseamnă că toate spitalele mici din județ trimit cazurile grave la unitatea principală, ceea ce marește volumul de muncă și presiunea asupra acesteia.
Spitalul funcționează actualmente cu peste 2.600 de angajați, în condițiile unui organigram cu peste 3.700 de posturi. În 2025, au fost internați peste 38.600 de pacienți, iar în primele șase luni ale anului, peste 22.900. La Urgențe, s-au prezentat aproape 89.000 de pacienți în 2025.
Această situație evidențiază o criză de resursă umană și o problemă structurală în sistemul hospitalier din Prahova, în condițiile în care patologii grave și emergente precum AVC-urile necesită tratament rapid și specializat.
