Președintele listei câștigătoare la alegerile din Serbia, Ilija Srdanović, a fost contactat de mai mulți lideri europeni, inclusiv Emmanuel Macron, după scrutinul din 25 octombrie, rezultatul conferindu-i majoritatea în Parlament și posibilitatea de a forma guvernul singur. Rezultatul reprezintă sfârșitul a 14 ani de dominație a Partidului Progresist Sârb (SNS) condus de Aleksandar Vučić.
Rezultatele și reacțiile internaționale
Lista Studenților a câștigat 140 din cele 250 de locuri în Parlament, fiind cea mai votată formațiune. Liderii europeni, printre care președintele Consiliului European, António Costa, premierul croat Andrej Plenković, premierul ungar Péter Magyar și comisarul pentru extindere Marta Kos, au transmis felicitări pentru rezultatul electoral. Aproape toți au efectuat contacte telefonice cu Srdanović pentru a-i transmite urări de succes.
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis și el felicitări pe 26 octombrie, evidențiind potențialul de consolidare a parteneriatului între România și Serbia, aducând în discuție comunitățile și prieteniile comune de-a lungul Dunării.
Profilul noului lider și figura din spatele protestelor
Până în urmă cu doi ani, Ilija Srdanović era un profesor necunoscut, în vârstă de 56 de ani, cu domiciliul în Novi Sad. Născut la Novi Sad și crescut în Vrbas, acesta are o experiență de lungă durată la Institutul pentru Boli Cardiovasculare din Voivodina, unde activează din 1997, și predă la Facultatea de Medicină din Novi Sad.
El a devenit figura centrală a protestelor studențești declanșate după tragedia de la gara din Novi Sad, în care și-au pierdut viața 16 persoane pe 1 noiembrie 2024. În discursurile sale, a criticat dur conducerea politică, în special pe Aleksandar Vučić, pentru violențele poliției împotriva protestatarilor și pentru amestecul în autonomia universitară. În septembrie, a fost desemnat să conducă lista electorală a formațiunii.
Angajamente și poziții în politica externă
Srdanović și-a reafirmat angajamentul față de integrarea în Uniunea Europeană, evidențiind lupta împotriva corupției, problemele justiției și libertatea presei. În același timp, a emis claritatea că politica externă a Serbiei nu se va schimba radical, fiind menținută poziția de refuz de a implementa sancțiuni UE împotriva Rusiei, din cauza amintirilor istorice ale suferințelor cauzate de sancțiunile din epoca Milošević.
Privind relațiile cu Kosovo, liderul a afirmat că dialogul trebuie să continue, dar nu exclude posibilitatea revizuirii acordurilor existente. Aceasta semnalează o poziție mai flexibilă asupra temei, în contextul unor tensiuni persistente.
Viitorul guvern și posibilele numiri
În cadrul negocierilor pentru formarea noului guvern, lista partidului a avut până acum o conducere colegială, fără a desemna un lider clar. Numirea în funcția de premier depinde de votul viitorilor deputați.
Srdanović nu a făcut parte din delegația care s-a întâlnit recent cu comisarul pentru extindere, Marta Kos, la Bruxelles. Printre numele vehiculate pentru funcția de premier se află Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, și profesorul Radomir Saičić.
Liderul a afirmat că ar accepta o nominalizare pentru postul de premier, menționând însă că lista politică nu are un lider unic, iar candidații urmează să fie aleși colectiv.
