O maternitate privată din București se află în centrul atenției după declarațiile medicului Gheorghe Gică, șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie din cadrul MedLife Medical Park, care afirmă că facilitățile și personalul din astfel de unități sunt capabile să gestioneze situații complicate de naștere. În trecut, diferențele între maternitățile private și cele publice în privința urgențelor obstetricale erau mai semnificative, însă situația actuală s-a schimbat radical.
Capacitatea maternităților private pentru situații de urgență
Doctorul Gheorghe Gică susține că, în momentul de față, maternitățile private din București dispun de echipamente moderne și personal bine instruit, eliminând necesitatea transferurilor către spitale publice în cazul complicațiilor grave. Această afirmație contrastează cu situația de acum 15-20 ani, când transferurile erau frecvente din cauza limitărilor de echipament și de experiență a personalului în unitățile private.
Criterii pentru alegerea unei maternități private
Pentru siguranța mamei și a bebelușului, o maternitate privată trebuie să fie capabilă să gestioneze nu doar nașteri fără probleme, ci și urgențe precum hemoragia acută postnatală sau complicațiile din timpul cezarianei. Conform medicului, factori esențiali includ prezența permanentă a medicilor anesteziști și neonatologi, accesul la terapie intensivă, posibilitatea administrării rapide de sânge și echipamentele pentru intervenții chirurgicale.
În cazul MedLife Medical Park, aceste resurse sunt disponibile, iar unitatea nu mai transferă cazuri complicate pentru că le poate rezolva intern, spune dr. Gheorghe Gică. Transferurile, de regulă, se fac în cazul prematurilor născuți extrem de devreme, cu greutate foarte mică, care necesită spitalizare de durată și costuri mari, greu de suportat pentru familie.
Nașterile premature și cazurile speciale
Un exemplu citat de medic evidențiază un copil născut la approximately 32 de săptămâni, în urma unei sarcini cu restricție de creștere intrauterină. Bebeluşul a cântărit 1,8 kg la naștere și a fost internat timp de 40 de zile, având în prezent aproape un an sau un an și jumătate. Astfel de cazuri subliniază importanța infrastructurii medicale specializate pentru tratarea complicațiilor, indiferent dacă nașterea are loc într-o maternitate privată sau publică.
Siguranța nașterilor acasă și intervenția de urgență
Doctorul Gheorghe Gică nu recomandă nașterea acasă asistată doar de moașă în România, explicând că în condițiile traficului intens și al posibilităților limitate de intervenție rapidă, riscurile sunt considerabile. La nivel internațional, în țări nordice, nașterile la domiciliu sunt integrate în sisteme bine organizate, cu personal calificat, dar condițiile din România nu permit această abordare.
În cazul complicațiilor, intervenția chirurgicală de cezariană devine necesară pentru salvarea mamei și a copilului. Cezariana de urgență se efectuează atunci când apar probleme în timpul travaliului sau în tentativa de naștere vaginală, intervenție ce trebuie să fie rapidă.
Momentele planificate și siguranța intervenției
Cezariana programată permite pregătirea și organizarea echipei, fiind indicată dacă starea medicală a mamei și copilului le permite. Nu se recomandă efectuarea înainte de 38 de săptămâni, decât dacă există motive medicale concrete. Medicii avertizează că un copil născut prematur, chiar și cu greutate corespunzătoare, poate avea dificultăți respiratorii dacă nu este suficient de matur pentru naștere.
Pentru siguranța actului chirurgical, în cazul unui caz medical stabil, programarea acesteia este preferabilă, mai ales dacă nașterea urmează să aibă loc pe timpul nopții, când intervențiile pot fi mai dificile.
„Cezariana blândă“ și avantajele ei
Din cauza dezvoltării maternităților private, a apărut conceptul de „cezariană blândă,“ care încearcă să ofere experiența nașterii într-un mod mai apropiat de cea vaginală. În cazul unei operații planificate, mama rămâne conștientă și poate avea partenerul alături, beneficiind de anestezie spinală sau peridurală. Extragerea copilului se face mai lent, pentru a reduce riscurile, iar clamparea cordonului ombilical poate fi întârziată cu 1-2 minute.
Unele unități folosesc cortine transparente, pentru ca părinții să vadă momentul în care bebelușul este scos, iar contactul piele pe piele poate începe chiar de la început, după o verificare rapidă a neonatologului.
Recuperarea după cezariană și monitorizarea sarcinii
Deși „cezârina blândă“ poate face experiența mai apropiată de cea vaginală, intervenția chirurgicală rămâne o procedură majoră, cu recuperare mai dificilă. Mamă poate avea mobilizare mai lentă și poate necesita supraveghere în terapie intensivă în primele ore sau zile.
În plus, în primii câțiva zile, alăptarea poate fi întârziată, fiind nevoie de o apropiere mai graduală față de copil. Monitorizarea atentă a sarcinii rămâne esențială pentru toate gravidele, cu controale periodice, mai ales în cazul sarcinilor multiple sau în ultimele săptămâni, când riscul de complicații crește.
Concluzia rămâne aceeași: alegerea maternității trebuie să fie fundamentată pe capacitatea de a face față situațiilor de urgență, pe experiența personalului și pe dotările disponibile, aspecte care au evoluat semnificativ față de acum două decenii în maternitățile private din România.
