Motive pentru căderea copacilor în București în timp de vijelii

0
1
cum-pot-fi-evitate-tragediile-in-timp-de-furtuna.-motivul-pentru-care-cad-atat-de-multi-copaci-in-bucuresti-cand-sunt-vijelii
Cum pot fi evitate tragediile în timp de furtună. Motivul pentru care cad atât de mulţi copaci în Bucureşti când sunt vijelii

Furtuna din noaptea de marți spre miercuri a provocat în București peste 1.400 de intervenții ale echipajelor de urgență, fiind cel mai mare bilanț de intervenții de până acum în Capitală pentru un eveniment similar. În urma fenomenelor meteo extreme, au fost doborți aproape 1.000 de copaci, au fost avariate zeci de imobile și autoturisme și numeroase străzi și subsoluri au fost inundate. În județul Ilfov, efectele au fost similare, cu peste 250 de intervenții și 125 de locuințe inundate.

Aproape 1.000 de copaci au fost doborâți de furtună

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), au fost efectuate 1.408 intervenții în Capitală. Bilanțul include 779 de copaci căzuți, 34 de stâlpi, 30 de elemente de acoperiș și 27 de elemente de construcție. În același timp, s-au înregistrat 190 de inundații în subsoluri, 224 în locuințe și zeci de altele pe străzi sau în curți. Fenomenele meteo au avariat 450 de autoturisme și 66 de imobile.

Impact și în județul Ilfov

În județul Ilfov, au fost raportate 251 de intervenții. Aici, 32 de copaci au fost doborâți și 125 de locuințe au fost inundate în urma furtunii și precipitațiilor repetate.

Specialist: nu doar furtuna, ci și modul de administrare contribuie la pagube

Diana Culescu, vicepreședintă a Asociației Peisagiștilor din România – filiala București și secretar general al International Federation of Landscape Architects, European Region, afirmă că fenomenele extreme sunt normale în astfel de situații, iar căderea arborilor nu poate fi exclusă în totalitate.

„Numărul mare de arbori doborâți depinde și de modul în care sunt întreținuți și gestionați de-a lungul timpului”, explică ea.
Culescu menționează că arborii uscați de câțiva ani, aflați lângă Palatul Parlamentului, au fost identificați și nu au fost îndepărtați, fapt care a contribuit la prăbușirea lor.

Cauzele principale: rădăcinile afectate

Specialista susține că cele mai problematice sunt rădăcinile arborilor.
Lucrările pentru carosabil, introducerea rețelelor subterane și amenajarea de parcări pot deteriora sistemul radicular, reducând stabilitatea copacilor.

„Lucrările fără respect pentru rădăcini, cum ar fi tăierea acestora sau introducerea rețelelor, pot slăbi copacii și îi pot face mai vulnerabili la fenomenele meteo extreme”, spune Culescu.
Majoritatea rădăcinilor se dezvoltă în primii 50 de centimetri ai solului, însă lucrările pot ajunge până la adâncimi de peste 80 de centimetri, fapt care afectează sistemul vegetal.

Arborii gol pe interior nu sunt întotdeauna periculoși

Specialista explică că prezența unui interior gol nu înseamnă automat un pericol pentru stabilitatea copacului.
„Un arbore gol pe interior poate fi mai flexibil și mai rezistent. Dacă nu există alte semne de deteriorare, nu trebuie să fie considerat o amenințare”, afirmă ea.
De obicei, copacii se rup aproape de rădăcină sau li se rup ramurile, nu din mijlocul trunchiului, dacă sunt afectate.

Tăierile și spațiul limitat agravează situația

Un alt factor invocat de Culescu este impactul tăierilor repetate și al spațiului insuficient pentru rădăcini, prezent pe Calea Victoriei.
„Forma artificială a arborilor conduce la puncte de rupere, iar spațiul restricționat limitează dezvoltarea rădăcinilor, ceea ce duce la ruperea crengilor în timpul furtunii”, explică ea.
În plus, rădăcinile sunt supuse stresului dacă sunt cultivate în gropi de circa 80 de centimetri pătrați, prea mici pentru o dezvoltare sănătoasă.

Registrul Verde, soluție pentru gestionarea arborilor

Culescu consideră că implementarea unui Registru Verde funcțional ar permite monitorizarea fiecărui arbore și a intervențiilor în apropierea acestora.
Legea prevede existența unui astfel de instrument încă din 2007, însă acesta nu este operațional, iar Primăria Capitalei a cheltuit aproximativ două milioane de euro pentru dezvoltarea sa.

„Fără un Registru Verde funcțional, este dificil să urmărim starea și intervențiile asupra arborilor. Un astfel de sistem ar fi mai util decât tăierea sau toaletarea arbitrară a copacilor, mai ales în cazul celor cu rădăcini afectate”, afirmă expertul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.