Muntele Olimp, simbol al mitologiei grecești și loc al zeilor antici, poate fi inclus în lista Patrimoniului Mondial UNESCO ca sit mixt, cultural și natural. Decizia va fi luată în cadrul reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial, programată în perioada 28 iulie – 29 iulie la Busan, Coreea de Sud.
Procesul de nominalizare și evaluare
Grecia a început procedura de recunoaștere a Muntelui Olimp ca sit UNESCO în 2014, introducându-l pe Lista provizorie. În faza curentă, în urma unei evaluări preliminare, se depune un dosar complet de nominalizare. Acesta urmează să fie analizat de organisme consultative precum ICOMOS și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, într-un interval de 14 luni.
Reuniunea anuală a Comitetului Patrimoniului Mondial implică votul a reprezentanților a 21 de țări, după ce recomandările organismelor consultative sunt prezentate. Recomandările pot include solicitarea de informații suplimentare, iar nominalizarea poate fi refuzată dacă nu se îndeplinesc toate criteriile necesare.
Contextul culturale și naturale
Muntele Olimp are un rol central în mitologia greacă antică, fiind considerat locul în care Zeus și-a stabilit curtea. Pe unul dintre vârfurile mai joase ale muntelui s-au descoperit, în cadrul unor săpături arheologice, un sanctuar în aer liber datând din perioada elenistică, între anii 323 î.Hr. și 30 î.Hr.
Sanctuarul menționat în unele documente antice este asociat cu procesiuni și sacrificii în cinstea lui Zeus, conform descrierilor filosofului și istoricului Plutarh din secolul al II-lea d.Hr. Păstrarea acestei moșteniri istorice și religioase reprezintă un argument în discuția pentru includerea munților în patrimoniul mondial.
Valoarea religioasă și biodiversitatea
Muntele Olimp a păstrat semnificația religioasă de-a lungul vremurilor. La o altitudine de 2.803 metri, o capelă pe vârful Profetului Ilie revendică titlul de cea mai înaltă capelă ortodoxă din lume. Cheile Enipeas adăpostesc ruinele unei mănăstiri fondate în 1542, iar în apropiere se află Peștera Sfântului Dionisie, considerată loc de pelerinaj și de apă cu proprietăți sfințite.
Versanții muntelui adăpostesc o floră și o faună bogată, inclusiv specii endemice. Diversitatea naturală, împreună cu valorile culturale și religioase, sprijină revendicarea statului grec pentru includerea pe lista patrimoniului mondial.
Importanța locală și perspectivele
Primarul localității Dion-Olympus, Evagelos Geroliolios, afirmă că muntele reprezintă o componentă de identitate culturală și spirituală pentru locuitorii zonei. El a menționat că includerea în UNESCO ar asigura protejarea și promovarea unei zone considerate un patrimoniu mondial cu valoare universală.
Procesul de nominalizare a fost initiat încă din 2014, însă statul grec a primit solicitarea de a oferi informații suplimentare, după prima evaluare preliminară. Reuniunea de la Busan ar putea decide dacă statutul va fi acordat, sau dacă procesul trebuie reluat în anumite secțiuni.
Riscuri și siguranța în vizitare
Muntele Olimp atrage drumeți și alpiniști din toată lumea, însă terenul primejdios și condițiile meteo schimbătoare au dus la pierderea de vieți. Ultimul deces înregistrat a avut loc pe 11 iulie, când un drumeț grec în vârstă de 64 de ani s-a prăbușit pe un traseu dificil.
În luna mai, un tânăr spaniol de 25 de ani a fost găsit mort după ce a dispărut în încercarea de a ajunge pe vârf, în condiții de zăpadă. Un drumeț local, în vârstă de 32 de ani, consideră că atenția și o bună organizare sunt esențiale pentru siguranță.
Aceasta semnalează necesitatea unor măsuri stricte de prevenție și informare pentru turiști, pentru a evita alte accidente în condițiile dificile ale munților.
