Nicușor Dan urmează să anunțe marți sau miercuri numele candidatului desemnat pentru funcția de premier, după aproape o lună de negocieri și incertitudini guvernamentale. Favoritul pentru postul de șef al Guvernului este Eugen Tomac, care are susținerea PSD, dar fără o decizie oficială în acest moment din partea partidului. Actuala situație politică îi lasă pe liderii de la Cotroceni și pe partidele din Parlament în așteptare, în condițiile în care România este de patru săptămâni fără un guvern stabil din cauza demiterii cabinetului Ilie Bolojan.
Contextul actual al crizei guvernamentale în România
Premierul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în urmă cu aproape o lună, iar de atunci, au avut loc negocieri pentru formarea unei noi majorități guvernamentale. Timp de aproape 30 de zile, nu a fost instalat un nou guvern, iar procesul de identificare a unui candidat pentru funcția de premier continuă.
Terenul pentru alegeri anticipate pare tot mai deschis, în cazul în care nu se va ajunge la un acord politic pentru formarea unui guvern funcțional. În această perioadă, președintele Nicușor Dan s-a concentrat pe identificarea unui candidat cu șanse de a forma majoritatea necesară pentru susținere.
Posibilul candidat Eugen Tomac
Numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca fiind cea mai plauzibilă opțiune pentru funcția de premier. Liderul PMP și europarlamentar se află în centrul negocierilor, însă rămâne semnul întrebării dacă va reuși să obțină voturile necesare pentru formarea majorității.
Pentru ca noul Guvern să fie învestit, este nevoie de minimum 233 de voturi din totalul parlamentarilor. În prezent, suspectul favorit, Eugen Tomac, nu are susținere din partea PNL și USR, care continuă să respingă orice colaborare în actualul context politic și refuză să suporte un guvern alături de PSD.
Potrivit surselor din partid, dacă Tomac va obține sprijinul PSD, acest lucru nu garantează obținerea și a voturilor de la celelalte partide. În această situație, formațiunea ar putea dispune de cel mult 223 de voturi, susținând Guvernul cu sprijinul PSD, UDMR, Minorităților Naționale, grupului PACE și parlamentarilor neafiliați. Astfel, ar fi necesare cel puțin 10 voturi din alte surse pentru a trece votul de învestitură.
Posibile scenarii de formare a guvernului
Pe lista scurtă a președintelui se află și alte nume, precum Radu Burnete, consilier prezidențial, Delia Velculescu, șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud, și Alexandru Nazare, actualul ministru interimar al Finanțelor din PNL.
Se analizează atât scenariul formării unui guvern tehnocrat, compus exclusiv din miniștri independenți, cât și varianta unui guvern susținut politic, implicând diverse partide.
După anunțarea candidatului pentru funcția de premier, acesta va fi nevoit să negocieze cu toate partidele parlamentare pentru a obține majoritatea necesară pentru investire.
Poziționarea partidelor din Parlament
Deocamdată, cele mai multe voturi le are PSD — 127 de senatori și deputați. Grupul AUR dispune de 90 de voturi, PNL are 76, USR 59, UDMR 31, iar Minoritățile Naționale 17 voturi.
Partidele din coaliția de guvernare anunțaseră încă de săptămâna trecută că nu vor lua decizii concrete până când nu vor vedea propunerea oficială a președintelui. Premierul Bolojan a spus că scenariul Eugen Tomac a apărut „în spațiul public pe surse” și a menționat că va consulta partidul după anunțarea variantelor oficiale.
USR și UDMR au afirmat, de asemenea, că nu vor lua decizii definitive până când nu vor vedea nominalizarea oficială a președintelui. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că nu are o problemă cu varianta Tomac, dar a precizat că dorește refacerea unei coaliții solide, cu susținere clară și majoritară.
Votul micilor formațiuni și incertitudinea susținerii
Partidele mici, precum Uniți pentru România, S.O.S România, PACE – Întâi România și parlamentarii neafiliați, au un total de peste 63 de voturi, însă achievarea majorității depinde de poziția lor.
Consultările de la Cotroceni au relevat că votul acestor define diferit: unii promit sprijinul pentru orice propunere, alții solicită măsuri pentru prevenirea extremismului, în timp ce alții menționează că votul lor ar putea depinde de programul guvernului sau de organizarea alegerilor anticipate.
În concluzie, actuala situație politică din România necesită, în continuare, negocieri intensive pentru constituirea unei majorități solide și pentru nominalizarea oficială a unui nou premier.