
Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat dur situația companiei Petrotrans SA, folosind exemplul acesteia pentru a evidenția problemele legate de gestionarea companiilor de stat din România. Într-o discuție din ziua de duminică, Gheorghiu a afirmat că Petrotrans nu a fost niciodată listată la bursă și a rămas în totalitate în mâinile statului, fiind lipsită de transparență și control extern. Ea a susținut că, în ciuda statutului juridic încă existent, compania a „murit” în trei momente distincte: în 2005, 2007 și 2019.
Procesele prin care Petrotrans a pierdut statutul
În 2005, statul i-a retras operarea fără a oferi o compensație, marcând startul declinului companiei. În 2007, Petrotrans a intrat în faliment, iar în 2019, procesul de lichidare a fost blocat din interior. Gheorghiu a explicat că actuala situație juridică, în care firma încă figurează în acte până în 2026, nu reflectă realitatea operatională a companiei.
Costuri pentru stat și situația conductei Petrotrans
Vicepremierul a menționat că statul plătește anual 27.960 de euro pentru terenul aferent conductei Petrotrans. Conducta nu mai transportă de aproape 20 de ani, fiind demontată bucățică cu bucățică de către hoți, iar nimeni nu a finalizat formal radierea acesteia din inventarul domeniului public. Această infrastructură, cândva de o importanță strategică, se extindea pe 1.800 de kilometri de magistrale pentru transportul produselor petroliere, precum benzină, motorină și țiței.
Gheorghiu a precizat că în 1996, autoritățile au desființat entitatea care opera conductele și au absorbit-o în Petrom, însă nu au extrat-o din lista privatizărilor în masă. În urma acestor decizii, activitatea a fost compromisă, iar compania a început să fie tranzacționată ca o entitate fără personalitate juridică, fără ștampilă sau conducere clară.
Implicațiile furturilor și complicitățile
Potrivit vicepremierului, încă din anul 2000, o patrulă de jandarmi a identificat prima rețea de furt din conducte. În ciuda acestui lucru, autoritățile au preferat să păstreze tăcerea, de multe ori în schimbul mitei. În 2001, un echipaj al Secției 5 de Poliție București s-a implicat în scheme de furt organizate, transformând un cadru individual într-o industrie a infracțiunii.
Gheorghiu a explicat că în 2004 au avut loc acte de furt masiv, cu montarea unei instalații de 250 de metri sub canalul Dunăre-Marea Neagră pentru alimentarea barjelor, ceea ce a condus la peste 100.000 de tone furate într-un an. Paguba estimată în acea perioadă a fost peste 80 de milioane de euro. Aceasta indică o implicare a statului și a forțelor de ordine în ajutorarea rețelei infracționale.
Starea actuală a Petrotrans
În 2007, Petrotrans nu mai avea angajați, iar rețeaua de conducte a fost distrusă fizic, iar stocurile de produse au devenit nevandabile. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a blocat închiderea procedurii de faliment în 2019, invocând un procent de 0,0021% din creanțe, în valoare de 6.959 lei, deși compania încă figurează în evidențele juridice pentru anul 2026.
Gheorghiu a concluzionat că, în ciuda acestui fapt, statul continuă să plătească anual aproape 28.000 de euro pentru o conductă fiabilă, dar furată cu mulți ani în urmă, iar situația evidențiază probleme grave în gestionarea patrimoniului public și în lupta împotriva infracțiunilor din domeniul energetic și infrastructural.














