Președința Parlamentului din Kosovo, Albulena Haxhiu, a anunțat, noaptea trecută, încheierea sesiunii legislative și convocarea alegerilor anticipate în termenul stabilit de Constituție, adică în maximum 45 de zile. Anunțul survine după un vot eșuat din cauza lipsei cvorumului de două treimi, rezultat al boicotului opoziției, și marchează un episod în criza politică care afectează țara din februarie 2025.
Contextul politic și actualizarea situației
Criza politică a început după alegerile parlamentare din februarie 2025, în urma cărora Partidul Vetevendosje, condus de Albin Kurti, a obținut 48 de locuri din totalul de 120. Partidul a reușit să îmbunătățească scorul la alegerile din decembrie, ajungând la 57 de mandate şi formând majoritate cu reprezentanții minorităților.
Prim-ministrul Kurti, aflat la putere din martie 2021, a format un nou guvern după alegeri, dar nu a reușit să ajungă la un compromis pentru alegerea președintelui. Mandatul actualului președinte, Vjosa Osmani, a expirat la începutul lunii aprilie, iar interimatul a fost asigurat de președinta Parlamentului.
Criza legislativă și procedura pentru alegeri
Votul pentru alegerea noului șef de stat nu a putut fi finalizat din cauza lipsei cvorumului necesar. Deși exista o majoritate favorabilă numirii noului președinte, opoziția a boicotat ședința, blochează astfel procesul legislativ.
Președinta Parlamentului a anunțat că de miercuri dimineață va dizolva legislativul și va începe consultările pentru stabilirea datei alegerilor. Înainte, Osmani a încercat să dizolve Parlamentul în martie și să organizeze noi alegeri, dar decizia a fost anulată de Curtea Constituțională.
Situația instituțională și reprezentarea internațională
Președintele Kosovo are un mandat de cinci ani și exercită funcții principale precum comandant suprem al forțelor armate și reprezentant al țării la nivel internațional. În lipsa unui președinte ales, interimatul este asigurat de președinta Parlamentului.
Partidul Vetevendosje și-a consolidat poziția în Parlament, dar lipsa unei majorități solide a dus la blocaje și la amânarea procesului de selectie a unui nou șef de stat.
Contextul internațional al Kosovo
Kosovo, cu o populație de aproximativ 1,6 milioane de locuitori, are majoritar de origine albaneză și și-a proclamat independența în 2008. De atunci, această declarare a fost recunoscută de Statele Unite și de majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, însă niciodată de către Serbia.
Criza politică actuală evidențiază dificultățile instituționale ale țării, ale cărei relații cu Belgrad continuă să fie tensionate din cauza statutului și a recunoașterii internaționale.
În condițiile în care alegerile anticipate sunt programate în următoarele 45 de zile, politicienii kosovari sunt invitați să depășească blocajele și să asigure funcționarea instituțiilor.