Persoanele cu averi mari sunt tot mai atent monitorizate atât la nivel european, cât și național, în contextul discutării modului de taxare și a accesului autorităților fiscale la informațiile despre active și venituri. Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 analizează diferite forme de taxare, evidențiind creșterea și concentrare averii private în ultimele trei decenii în Uniunea Europeană, precum și limitările în generarea de venituri fiscale din aceste taxe.
Studiul european asupra taxării averii
Averea privată în UE a înregistrat o creștere semnificativă și o concentrație mai mare în rândul celor cu cele mai mari averi. În majoritatea statelor membre, taxele pe avere nu aduc venituri fiscale considerabile, deși valoarea averii private a crescut. Factorii care limitează eficiența acestor impozite includ pragurile ridicate, facilitățile fiscale, scutirile și regimurile fiscale preferențiale, care restrâng baza de impozitare.
Autoritățile fiscale europene dispun de informații despre active și de instrumente precum schimbul automat de date, digitalizarea și structurile specializate pentru persoanele cu averi mari. Accesul la aceste date și utilizarea lor sunt esențiale pentru o colectare mai eficientă a impozitelor și pentru controlul fiscal.
Discuții în context european
La 12 octombrie 2026, europarlamentari și reprezentanți ai parlamentelor naționale au dezbătut abordări pentru taxarea persoanelor ultra-afi wealthy, având în vedere dificultățile de identificare și evaluare a activelor multiple și structurilor internaționale. Tema a inclus aspecte legate de mobilitatea capitalului, schimbarea rezidenței fiscale și taxele de exit. În cadrul acestor discuții, s-a evidențiat și necesitatea cooperării internaționale în materie fiscală.
Dezbaterile vor contribui la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) în vederea elaborării unui raport dedicat acestei categorii de contribuabili.
Situția în România
Autoritățile fiscale române monitorizează deja persoanele cu averi mari, prin Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) din cadrul ANAF. Această structură are în vedere persoane rezidente fiscale în România, cu averi estimate peste 25 de milioane euro.
Activitatea DGCVPF include verificări documentare și analiză a situației fiscale personale, pentru a identifica neconcordanțele între veniturile declarate, patrimoniu și situația fiscală. În primul semestru al anului 2026, autoritățile au verificat date pentru perioada 2020-2024.
Pentru această perioadă, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane cu averi mari, și au fost planificate 571 de acțiuni de control asupra unor persoane fizice. Aceste acțiuni vizează prevenirea și combaterea neconformării fiscale în rândul celor cu averi însemnate.
Importanța accesului la date și a analizei acestora
Studiul Comisiei Europene subliniază că nu doar dezvoltarea și concepția taxelor sunt critice, ci și accesul autorităților fiscale la date relevante despre active, venituri și tranzacții. Capacitatea de a analiza în mod eficient aceste informații contribuie la identificarea persoanelor cu risc de neconformare și la selectarea cazurilor pentru verificări.
Datele provenite din sistemele fiscale naționale, precum cele ale ANAF, arată că analiza informațiilor disponibile facilitează eforturile de colectare a taxelor și control fiscal. Persoanele cu averi mari trebuie să declare corect și complet veniturile, să respecte obligațiile fiscale și să păstreze documentele justificative privind veniturile, tranzacțiile și sursele de finanțare.
Articolul evidențiază că atât în România, cât și în Uniunea Europeană, monitorizarea și controlul persoanelor cu averi mari reprezintă o prioritate pentru autorități.
