Președintele sârb Aleksandar Vucic a criticat, sâmbătă, de la Paris, poziția Europei în contextul global, despre care a spus că este „rămase în urmă” și încă se află sub influența unei false senzații de superioritate morală. El a comparat această atitudine cu cea a Imperiului Roman de Apus înainte de căderea sa, într-o intervenție la World Policy Conference organizată de Institutul Francez de Relații Internaționale la Chantilly.
Atitudinea Europei, o problemă de percepție
Vucic a afirmat că Europa cred că are o superioritate morală și democratică față de alte regiuni, ceea ce a considerat total fals. El a spus că Europa pare să nu înțeleagă că se află în urma altor zone ale lumii în domenii precum tehnologia și demografia.
„Europa pierde cu regularitate bătălii importante și se consideră de cele mai deștepte”, a declarat el, adăugând că europenii au tendința de a denigra și subestima alte părți ale lumii.
Președintele sârb a subliniat că Europa nu a realizat că se află într-un decalaj în domenii precum inteligența artificială și robotica, fiind în urmă atât față de Statele Unite, cât și față de China.
„Ce putem realiza în următorii 20 de ani? Nu prea multe”, a spus Vucic, exprimând pesimism cu privire la viitorul continentului european.
Provocări și perspective pentru Europa
Vucic a atras atenția asupra provocărilor demografice și tehnologice cu care se confruntă Europa. El a citat lipsa de progres în inovare, precum și dificultățile legate de apărare, în contextul unui viitor caracterizat de competiție globală.
Deși a criticat poziția Europei, președintele sârb a menționat că Europa nu va dispărea, ci va avea dificultăți în a se menține pe scena mondială. El a afirmat că acestea sunt probleme înrădăcinate în atitudinea și percepțiile europenilor față de propria identitate și poziție.
Viziune asupra relației cu Uniunea Europeană și Rusia
În același timp, Vucic a reafirmat angajamentul Serbiei față de aderarea la Uniunea Europeană, deși aceasta se află în negocieri de aderare din 2014, după ce a devenit candidat oficial în 2012.
El a precizat că procesul de integrare este încetinit de nevoia de reforme majore, precum și de dificultățile în normalizarea relațiilor cu Kosovo. În plus, legăturile strânse ale Serbiei cu Rusia, precum și problemele legate de guvernanță și drepturile omului, reprezintă bariere pentru aderare.
Serbia împărtășește, de asemenea, o opinie critică față de NATO, motiv pentru care a refuzat aderarea la alianță. Vucic a afirmat că Serbia nu poate face parte din NATO, dar este deschisă spre aderarea la Uniunea Europeană.
El a adăugat că țara sa nu are nevoie de drept de veto, de comisari sau de fondurile europene pentru a se integra, solicitând deschiderea granițelor și mai multă flexibilitate din partea UE.
Această poziție a fost exprimată în contextul în care Serbia urmărește să păstreze un echilibru între apropierile de Rusia și aspirațiile de integrare în UE, într-un proces caracterizat de provocări legate de reforme și de politica regională.