Dezbaterea ONU din această săptămână aduce în prim-plan probleme globale și solicitări de reformă
Reuniunea generală a Organizației Națiunilor Unitese desfășoară între 22 și 28 septembrie, fiind marcată de intervenții ale liderilor mondiali și dezbateri despre crize internaționale, reforme și provocări globale.
Primul discurs și apelul la reprezentativitate pentru Africa
La deschiderea dezbaterii, Rahman a accentuat nevoia ca ONU să devină mai reprezentativă, cu un accent special pe prezența Africană în structurile decizionale. Diplomatul din Bangladesh a afirmat că Africa trebuie să fie “la masă”, nu în “meniul” deciziilor internaționale, cerând ca continentul să nu mai fie nevoit să aștepte pentru un loc permanent în Consiliul de Securitate.
Rahman a subliniat că eliminarea subreprezentării Africii nu este doar o chestiune de echitate, ci și de credibilitate pentru ONU. În prezent, Africa nu are reprezentant în rândul celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, iar trei state africane – Republica Democratică Congo, Liberia și Somalia – ocupă locuri temporare în organismul format din 15 membri.
Uniunea Africană solicită, în procesul de reformare, cel puțin două locuri permanente și cinci nepermanente pentru continent.
Limitările actualului sistem internațional exemplificate de situații de criză
Rahman a afirmat că ONU rămâne o organizație de referință, dar a avertizat asupra faptului că succesul său nu trebuie redus doar la supraviețuire. El a menționat situații precum războaiele din Gaza, Sudan, Ucraina, Myanmar și conflictele din Orientul Mijlociu drept exemple ale limitei actualei ordini globale.
În cazul Gaza, președintele Adunării Generale a ONU a evidențiat amploarea pierderilor umane și dificultățile în accesul populației la ajutor umanitar. A menționat că principiile multilateralismului, dreptului internațional, protecției civile și accesului umanitar nu pot fi aplicate selectiv și a solicitat Consiliului de Securitate să intervină când este nevoie.
Reforma economiilor globale și reguli pentru inteligența artificială
Rahman a cerut reforme în arhitectura financiară internațională, precum creșterea ajutorului pentru dezvoltare, abordarea problemei datoriei și reformarea sistemului mondial de finanțe. În plus, a atras atenția asupra necesității stabilirii unor reguli pentru inteligența artificială, avertizând asupra impactului dezvoltării rapide a tehnologiei asupra locurilor de muncă, inegalităților și securității.
El a explicat că posibilele efecte negative includ pierderea de locuri de muncă și extinderea decalajului digital și a recomandat instituirea unor „bariere de siguranță” pentru protejarea interesului public, fără a bloca inovația. Implicarea guvernelor, mediului academic, companiilor și societății civile în elaborarea regulamentelor pentru AI a fost pledată cu insistență.
Rahman a subliniat că acțiunea trebuie să fie făcută “nu în viitor, ci acum”, evidențiind că ONU trebuie să devină mai activă în monitorizarea și reglementarea dezvoltării tehnologiei.
Contextul și echipa de lideri prezenți
Mandatul actual al lui Rahman la conducerea Adunării Generale a ONU a început în iunie, după înlocuirea fostului ministru german de externe, Annalena Baerbock. La dezbaterea din acest an participă 71 de șefi de stat, 45 de șefi de guvern, 11 vicepreședinți, alți 50 de miniștri și un prinț moștenitor.
Reuniunea se desfășoară într-un context de crize multiple și solicitări pentru reforme structurale ale organizației, în încercarea de a face față provocărilor globale.
