Serbia organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, în condițiile unei prezențe record la urne, cu peste 46% dintre cetățeni aflați deja în timpul procesului de votare la ora 14.00. Aceste scrutinuri au fost convocate de președintele Aleksandar Vucic în septembrie și urmează după doi ani de proteste masive împotriva corupției și tendințelor autoritariste, declanșate în urma prăbușirii acoperișului în gara din Novi Sad, în 2024, care a cauzat moartea a 16 persoane.
Prezență record și mobilizare masivă
Prezența la urne a fost semnificativ mai mare comparativ cu alegerile din 2023. La ora 11.00, casele de sondaj CeSID și Ipsos au măsurat o prezență de 27,3%, aproape dublu față de aceeași oră la scrutinul precedent, când aceasta era de 15,1%. Până la ora 14.00, 46,53% dintre alegători fuseseră deja la vot, fiind o creștere cu aproximativ 14% față de nivelul din 2022 și 2023.
Cozi lungi au fost observate la secțiile de votare din întreaga țară, inclusiv în capitalele regionale, precum Belgrad și Vojvodina. La aceste ora, prezența în zonele respective a fost de 47,55% în Belgrad și 49,23% în Vojvodina, zone centrale ale mișcării de contestare condusă de studenți. Evenimentul a fost marcat și de apariția liderului Vucic la secția de votare, unde a așteptat două ore pentru a putea exercita dreptul la vot.
Pentru Vucic, acest proces a fost un exercițiu considerabil, el asteptând două ore la coadă, iar prezența sa fiind vizibilă la ora 12.00, atunci când 34,5% dintre alegători își exercitaseră deja votul. La ora 14.00, președintele a declarat că aproape jumătate din electorat participase deja la vot, marcând astfel o mobilizare fără precedent pentru alegerile de până acum.
Context politic și actorii principali
Alegerile au loc într-un context politic tensionat, în care guvernarea Partidului Progresist Sârb, al lui Vucic, este pusă la îndoială de către Lista Studenților, o formațiune politică nouă apărută ca urmare a protestelor din ultimii doi ani. În lista de candidați, cu 250 de nume, se află profesori universitari, actori și fermieri, fiind deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic.
Victorie pentru Lista Studenților ar însemna o schimbare politică majoră pentru o țară cu circa 6 milioane de locuitori, asemănabilă cu cazul lui Viktor Orban din Ungaria. Aceasta ar putea inspira alte mișcări studențești din Europa, în contextul unor proteste extinse împotriva lipsei de perspective și a sistemului de educație.
Vucic a fost un lider activ de când a demisionat din funcția de președinte pentru a candida ca prim-ministru. El a fost apreciat pentru creșterea economică, pentru modernizare—inclusiv autostrăzi, căi ferate noi, școli și spitale—and pentru legăturile strânse cu China și sprijinul acordat Rusiei. În același timp, el afirmă intenția de aderare la Uniunea Europeană, deși Bruxelles-ul exprimă nemulțumiri legate de lipsa reformelor.
Provocări și așteptări
Sondajele de opinie prevăd o competiție strânsă, cu un electorat puternic polarizat. Liderul Comisiei Electorale, Vladimir Dimitrijevic, a declarat că procesul electoral s-a desfășurat fără incidente majore, deși organizațiile societății civile CeSID și CRTA au semnalat probleme legate de listele electorale și de secretul votului.
Performanța formațiunii „Lista Studenților” depinde de eliminarea corupției și de reforme în sistemul de educație. Pe lista de candidați figurează profesori, actori și fermieri, în timp ce liderul acesteia, Ilija Srdanovic, și-a exprimat speranța ca procesul electoral să fie pașnic și legitim, iar rezultatele să reflecte voința cetățenilor.
Vucic și Partidul Progresist Sârb au respins acuzațiile de corupție și spionaj, afirmând că protestatarii studenți sunt susținuți de agenți străini din Croația și Muntenegru. În discursurile finale ale campaniei, Vucic a subliniat că a condus o campanie dificilă, dar și extrem de emoționantă, afirmând că a luat postura de a proteja Serbia de „cei care vor să o distrugă”.
