Companiile chineze de automobile investesc în Europa, construind și extinzând fabrici, iar condițiile legislative europene vor influența amplasarea și valoarea acestor investiții. În 2026, se estimează că producția de vehicule de marcă chineză în Europa va ajunge la circa 90.000 de unități, urmând să crească până la aproximativ 1 milion în 2030 și 1,5 milioane în 2035.
Investițiile și strategiile chinezilor pe piața europeană
Producătorii chinezi precum BYD, Chery și Leapmotor utilizează capacitățile de producție existente sau construiesc noi unități în Europa. În Spania, BYD intenționează să înceapă producția la fabrica din Ungaria în această toamnă, iar compania ia în calcul deschiderea unei fabrici în Spania. Chery va produce modele Jaecoo și Omoda în aceeași țară, la fosta fabrică Nissan din Barcelona, folosind kituri de asamblare complete (CKD).
Leapmotor folosește fabrica Stellantis din Zaragoza pentru producția SUV-ului B10, tot din kituri CKD.
Proiecte comune și planuri de extindere în Europa
Geely și Ford vor opera împreună o fabrică la Valencia, unde Ford va deține 66%, iar Geely 34%, iar producția primelor modele noi este planificată pentru 2028. Divizia MG Motor a SAIC va înființa o fabrică de asamblare în Galicia, cu startul producției programat pentru același an.
Estimările indică faptul că Spania va deveni principala bază de producție pentru automobilele chineze în Europa, fiind urmată de Ungaria, Regatul Unit și Austria. În Regatul Unit, fabrica Nissan din Sunderland va produce vehicule pentru Chery, iar în Austria, Magna Steyr fabrică automobile pentru Guangzhou Automobile Group și Xpeng.
Până în 2030, aproximativ jumătate dintre vehiculele de marcă chineză produse în Europa vor fi realizate în Spania, iar până în 2035, această țară va ajunge la o producție anuală de aproape 1 milion de unități, echivalentul a două treimi din totalul proiectat pentru întreaga Europă.
Reglementări europene și impactul asupra investițiilor
Proiectul legislativ numit Industrial Accelerator Act, prezentat de Comisia Europeană la 4 martie 2026, urmărește accelerarea capacității industriale și decarbonizarea sectoarelor strategice. Propunerea include cerințe de producție „Made in EU” și condiții pentru achizițiile publice cu conținut redus de carbon.
Acest cadru legislativ este în faza de negocieri, iar ministerul european speră ca până la sfârșitul anului 2026 să fie adoptate reglementările finale. În funcție de concretizare, acestea pot influența amplasarea fabricilor și gradul de localizare a lanțurilor de aprovizionare ale producătorilor chinezi.
< heade>Perspectiva și adaptarea producătorilor
Experți precum Xing Zhou afirmă că Corporationul chinez își reevaluează strategiile în Europa și plănuiește amplasarea a până la cinci fabrici „greenfield” până în 2035. Pentru companii precum BYD, rentabilitatea va depinde de reglementările în vigoare, deoarece producția locală completă, cu componente precum bateriile, necesită investiții semnificative.
Unii producători pot opta pentru deschiderea de fabrici pentru asamblare cu componente provenite din China, în loc de investiții în tot procesul de producție. Aceasta ar permite o prezență locală, dar cu o valoare adăugată mai redusă, comparativ cu o locație extinsă a lanțului de aprovizionare.
Impactul asupra furnizorilor și ecosistemului industrial european
În cazul în care aproximativ 90% dintre vehiculele chineze produse în Europa vor fi complet locale până în 2035, cererea pentru componente europene va crește, beneficiind furnizorii locali.
Există însă riscul ca preluarea unor furnizori europeni de către companii chineze sau achiziția unor tehnologii de către acestea să determine transferuri de know-how și capacități de producție din UE în China.
Un exemplu este achiziția germană a companiei Kuka de către grupul Midea în 2016, stârnind temeri legate de transferul tehnologilor de vârf în domeniul robotizării.
Furnizorii europeni speră să beneficieze de pe urma creșterii volumului de producție chineze în Europa. În același timp, există temeri legate de preluarea și transferul de tehnologie, care ar putea diminua avantajele competitive europene.
Impactul economic va fi condiționat de gradul de localizare a lanțurilor de aprovizionare, de volumul de investiții directe, precum și de numărul de locuri de muncă create în această regiune.
