Comisia Europeană a publicat raportul anual privind statul de drept în România, evidențiind încetinirea progreselor în domeniul justiției și al luptei anticorupție, precum și anumite stagnări în instituțiile și sistemele publice ale țării.
Situația sistemului judiciar și regretul pentru rezultatele privind corupția
În 2025, rezultatele în urmărirea penală a cazurilor de corupție au rămas la același nivel ca în anul precedent. Instanțele inferioare continuă să închidă dosarele și să anuleze condamnările, în special în cazurile de corupție la nivel înalt, în urma deciziilor Curții Supreme privind prescripția. Volumul de dosare restante a fost semnificativ redus, dar nu au fost adoptate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți investigarea și urmărirea penală în aceste domenii.
Comisia recomandă României să întreprindă măsuri pentru a asigura o anchetare și o urmărire penală eficientă în cadrul sistemului judiciar, în special în cazurile de corupție.
Reformele legale și statutul magistraturii
Legislația privind justiția a fost aplicată, contribuind la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru independența sistemului judiciar. Dezbaterile publice despre sistem au fost suspendate după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Au fost numiți mai mulți procurori de rang înalt printr-o procedură de selecție. Totuși, nu s-au luat măsuri legislative pentru a întări garanțiile de independență ale procurorilor. Presiuni nejustificate din interiorul sistemului continuă să fie semnalate de unii magistrați, iar câțiva judecători au fost recuzați pentru intenția de a sesiza instanțele europene.
Măsuri pentru digitalizare și resurse din sistemul judiciar
Timpul pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale și administrative s-a redus semnificativ, datorită digitalizării sistemului judiciar, considerată o prioritate a guvernului. În 2025, s-au adoptat măsuri pentru remedierea deficitului de personal și pentru îmbunătățirea sistemului de asistență juridică, care continuă să fie subfinanțat.
Un mecanism național de anticorupție și o nouă strategie pentru perioada 2026-2030 sunt în proces de elaborare. În domeniul justiției, rezultatele în urmărirea penală a cazurilor de corupție, fie mici, fie de nivel înalt, sunt comparabile cu cele ale anului precedent.
Reformele în domeniul administrativ și legislația anticorupție
A fost adoptată o nouă legislație referitoare la „ușile rotative” pentru funcționarii publici, cu restricții înainte și după încetarea mandatului. În curs de implementare este și un nou Cod de etică pentru guvern, cu interdicția privind cadourile.
Se află în discuție o propunere legislativă privind declarațiile de avere, iar normele pentru activitatea de lobby a deputaților au fost actualizate. Agenția Națională de Integritate (ANI) dezvoltă un sistem informatic pentru sesizările cetățenilor.
Metat de mass-media și transparența acesteia
Resursele umane ale autorității de reglementare a mass-mediei sunt insuficiente, în timp ce volumul de muncă crește. Progresul în digitalizarea sectorului media avansează lent, iar actorii din domeniu nu s-au completizat încă în privința autoreglementării.
Transparența structurii de proprietate rămâne limitată, iar accesul la informații nu s-a îmbunătățit semnificativ. În privința reglementărilor, a fost introdus un nou Cod audiovizual, care reglementează finanțarea de către partidele politice și autorități, precum și etichetarea conținutului media. Totuși, practici conexe probleme continuă să apară, iar o lege anti-SLAPP se află în pregătire pentru combaterea amenințărilor și hărțuirii jurnaliștilor.
Imprevizibilitate legislativă și obstacole legislative
Se înregistrează unele progrese în reducerea ordonanțelor de urgență și în efectuarea de consultări publice eficiente. Totuși, practici precum modificările frecvente ale legislației și numărul mare de proiecte de lege neterminate în Parlament mențin o anumită incertitudine legislativă.
Se recomandă intensificarea eforturilor pentru reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și pentru organizarea unor consultări publice acceptabile, în vederea creșterii predictibilității legislative.
Clădiri și reparări în procesul de acreditare pentru instituțiile drepturilor omului
Nu s-au făcut progrese în obținerea acreditării pentru organismele naționale pentru drepturile omului, fiind încă în așteptarea unei decizii finale. Guvernul nu a soluționat problemele de conformitate cu Principiile de la Paris pentru cele două organizații propuse drept instituții naționale pentru drepturile omului.
Se recomandă continuarea eforturilor pentru obținerea acreditării, în contextul în care măsurile pentru un guvern deschis rămân în planul de implementare. Organizațiile societății civile semnalează restricții crescute asupra activității lor.
Aspecte pentru care nu s-au înregistrat îmbunătățiri
Raportul indică lipsa de progres în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației privind justiția, în special în consolidarea garanțiilor de independență ale procurorilor de rang înalt și în organizarea poliției judiciare.
Nu s-au luat măsuri pentru remedierea deficiențelor în anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție, rămânând nepotrivită gestionarea acestor cazuri.
Recomandările pentru finalizarea procesului legislativ al sistemului de declarații de avere și pentru asigurarea unei anchete eficiente în domeniul penal rămân în vigoare, pentru a crește transparența și integritatea sistemului judiciar și a celorlalte instituții relevante din România.
