România intră într-o etapă critică din punct de vedere fiscal, cu o serie de măsuri bugetare luate de Guvernul Luca Niculescu pentru a face față situației financiare extrem de tensionate. Prima rectificare bugetară din 2026, anunțată vineri 30 octombrie, are ca scop acoperirea urgentelor din sectorul public, însă experții avertizează asupra riscurilor existente și asupra dificultăților de echilibrare a finanțelor.
Aspecte principale ale rectificării bugetare
Guvernul a majorat deficitul bugetar cu 3,5 miliarde de lei, atingând o valoare totală de 130,3 miliarde lei. Deși ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB, creșterea datorată actualizării valorii nominale a economiei face ca această țintă să fie menținută. Fondurile suplimentare se direcționează către sănătate, pensii, salarii și plata datoriilor către autoritățile locale. Totodată, mai multe ministere au pierdut sume din bugetele inițiale.
Cheltuielile cu dobânzile la credite, estimate să depășească 3% din PIB în acest an, reprezintă o componentă semnificativă a costurilor bugetare. În obligațiile financiare mai intră și neachitarea unor cereri de plată din partea Comisiei Europene, ceea ce riscă să amplifice deficitul public.
Până la finalul anului, statul trebuie să mai atragă 70 miliarde lei pentru finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei, însă banii necesaria nu mai sunt disponibili, avertizează Adrian Negrescu, analist economic.
Spirala datoriilor și impactul pe investiții
La 9 luni din an, cheltuielile cu dobânzile au însumat 51 miliarde lei, cu 16 miliarde lei mai mult față de aceeași perioadă din 2025. În același timp, investițiile din resurse proprii s-au redus cu 12%, totalizând 35 miliarde lei, dintr-un total de 106 miliarde lei, majoritatea fiind fonduri europene.
Astfel, aproape 2/3 din investiții au fost realizate cu fonduri europene, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 27% față de anul anterior. În primele 3 trimestre, aceste cheltuieli au depășit cu 11 miliarde lei nivelul din perioada similară a anului trecut.
Deficitul bugetar a fost majorat la 6,2%, însă creșterea datoriei și plata intereselor rămân cele mai mari probleme. Pentru finalul anului, statul trebuie să achite și datoriile ajunse la scadență, ceea ce implică nevoia de circa 70 miliarde lei suplimentar.
Impactul și perspectivă asupra economiei
Adrian Negrescu afirmă că rectificarea bugetară are un efect limitat asupra redresării economice și acoperă în principal găurile din bugete, fiind realizată în mare parte din fonduri de împrumut. El subliniază că majorarea deficitului se adresează în principal plăților către creditori, nu investițiilor sau serviciilor publice.
Specialistul atrage atenția că, fără un program coerent de relansare economică, cheltuielile cu dobânzile vor continuă să răpească resurse esențiale pentru creștere și dezvoltare. În acest moment, România plătește zilnic 37 milioane de euro numai pentru dobânzi, adică aproape 13 miliarde euro anual. Pentru 2024, această sumă va ajunge aproape la 17 miliarde euro.
Provocarea principală: atragerea fondurilor europene
Urma pagina următoare a rectificării bugetare va trebui să se concentreze pe absorbția fondurilor europene, în special suma de 6,4 miliarde euro din PNRR. Specialistul avertizează că lipsa acestor fonduri va pune în pericol întreg procesul de rectificare și, implicit, echilibrul bugetar.
Deficitul generat de lipsa fondurilor europene va conduce la blocaje financiare, în special la plățile restante ale companiilor din sectorul construcțiilor, care au facturi neachitate de luni de zile, și asupra cărora planurile bugetare sunt extrem de dependenți.
Concluzii și perspective
Administratia financiară a României trebuie să găsească urgent soluții pentru acoperirea deficitului și pentru reducerea costurilor la dobânzi. În condițiile în care statul are de plătit aproape 29 miliarde euro anul viitor, justificările privind sustenabilitatea financiară rămân dificile.
Experții atrag atenția că, fără reforme structurale și o strategie clară pentru relansarea economică, povara datoriilor și riscul de dezechilibru bugetar vor persista, iar măsurile păstrate momentan sunt doar soluții temporare, ce nu vor schimba fundamental situația.
În ultimele luni, statul a cheltuit deja sume importante, deși fondurile europene nu au fost încă accesate în totalitate, iar situația acută a finanțelor publice impune măsuri mai solide pentru evitarea unui colaps fiscal.
