
România a achiziționat două corvete ușoare din același program naval ca și Bulgaria, însă prețul plătit de țara noastră este cu aproximativ 340 de milioane de euro mai mare, deși ambele comenzi provin de la același constructor german, Rheinmetall/NVL. Diferenta de costuri se explică prin decizii politice și strategii financiare specifice fiecărui stat.
Diferențele oficiale între programele militare ale României și Bulgariei
România a contractat cu Rheinmetall/NVL pentru un total de 920 milioane de euro, fără TVA, pentru patru nave: două de patrulare și două de intervenție pentru scafandri. Din aceste fonduri, aproximativ 836 milioane de euro se referă strict la corvete, care urmează să fie construite pe plan local, conform datelor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Bulgariei i s-a alocat inițial un buget de 420 milioane de euro pentru achiziția a două platforme, fără armament și muniție. Ulterior, suma totală a achiziției a ajuns la circa 500 milioane de euro, incluzând logistică și echipament de bază.
Strategii financiare și impactul asupra costurilor
Diferența majoră de preț între cele două programe este influențată de modul în care au fost structurate achizițiile. Bulgaria a ales să segmentizeze contractele pentru menținerea costurilor inițiale scăzute, iar bugetul oficial de 500 milioane de euro a fost suplimentat ulterior cu aproape 100 milioane, pentru echipamente și sisteme avansate, precum război electronic și capabilități antisubmarin.
România a optat pentru o ofertă integrală, echipând corvețele cu tehnologie de ultimă generație încă de la început. Oferta NVL/Rheinmetall include sistem radar de conducere a focului, sonar de corp, sistem de management al luptei, armament de precizie și rachete moderne, nava fiind gata de utilizare imediată.
Rolul programului SAFE și salvarea Șantierului Naval Mangalia
Programul european SAFE, accesat de România, oferă credite cu dobândă redusă pentru investiții militare. Majoritatea fondurilor sunt direccionate către plata datoriilor istorice ale Șantierului Naval Mangalia, care se ridică aproximativ la 1,05–1,08 miliarde de lei (around 207–213 milioane de euro), plus datorii curente de peste 160 milioane lei.
Statul român utilizează contractul de aproape un miliard de euro semnat cu Rheinmetall pentru a recupera și restructura șantierul naval, încercând să-l salveze de la faliment și să-l transforme într-un activ esențial pentru apărare.
În concluzie, prețul mai mare al corvetelor românești reflectă atât decizii privind echiparea cu tehnologie avansată, cât și utilizarea fondurilor pentru restructurarea industrială a Șantierului Naval Mangalia.
