România are în prezent o problemă majoră legată de modul în care au fost constituite datoriile publice, mai ales având în vedere că nivelul raportului datoriei la PIB a devenit unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Excesul nu stă însă în nivelul datoriei în sine, ci în natura modului de formare a acesteia, potrivit specialiștilor. Înțelegerea și gestionarea acestui mecanism sunt esențiale pentru stabilitate.
Forma și sustenabilitatea datoriei publice
Datoria poate fi considerată sustenabilă dacă este susținută de capacitatea statului de a genera venituri în viitor, bazându-se pe taxe și creșterea economică. Nici măcar existența unor deficite nu constituie un dezavantaj în sine, dar importanța o are tipul și nivelul acestor deficite, precum și raportul lor cu creșterea economică și rată de economisire.
Impactul raportului de credit Fitch
Deși Fitch Ratings a indicat un raport dur privind situația României, analistii consideră că nu există deocamdată o problemă reală. Limita critică nu a fost încă atinsă, însă este nevoie de identificarea unor soluții pentru gestionarea mai eficientă a deficitelor și a datoriei publice.
Analiza modelului de creștere economică
O problematică principală a economiei românești este cadrul de creștere, care nu mai poate fi susținut din convergența la piața unică europeană, globalizare, investiții străine sau credit de retail. Acest model se bazează pe consum și datorie publică, situații considerate nesustenabile în timp.
Soluția trecerii la euro
Printre măsurile propuse se numără trecerea la euro, susținută și de Fitch și de președintele Nicușor Dan. Aceasta implică însă acordul oficialilor din Europa, inclusiv cel al Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene. Trecerea la euro nu soluționează însă problema modelului de creștere, ci doar cea a deficitelor, făcând România posibil mai disciplinată fiscal, însă în același timp posibil mai ineficientă economic.
Gestionarea datoriilor și riscurile financiare
O problemă critică o reprezintă nivelul datorației publice, aproximativ jumătate fiind în valută, în special euro și dolari. În contextul unei crize financiare, deprecierea cursului valutar ar putea fi declanșată de dificultăți în plata acestor datorii, a avertizat Adrian Codîrlașu, președinte CFA România.
Noile strategii pentru viitor
România trebuie să revizuiască modalitatea de a genera venituri, întrucât fondurile europene nu vor mai fi disponibile în aceeși măsură în viitorul apropiat. În următorii doi ani, va rămâne în bază programului SAFE. În acest context, agențiile de rating vor avea nevoie de argumente solide pentru a evita retrogradarea.
Emisiunea de titluri de stat TIPS
Una dintre soluțiile avansate de specialiști vizează emiterea de obligațiuni indexate la inflație, asemănătoare TIPS din Statele Unite. Aceste titluri, practicate de mari state europene precum Franța, Italia, Spania și Marea Britanie, protejează investitorii în fața inflatiei. În cazul unei inflații de 5%, valoarea principalului ajustată devine proporțional, excludând pierderea de putere de cumpărare.
Avantajele instrumentelor financiare indexate la inflație
Investitorii care cumpără TIPS primesc la maturitate valoarea principalului ajustată conform indicelui de inflație sau cel puțin valoarea nominală inițială, în cazul unei deviații negative. Astfel, aceste obligațiuni oferă un nivel sporit de siguranță și pot spori încrederea investitorilor străini în economia românească.
Piețele europene ale obligațiunilor indexate
Situația actuală în Europa cuprinde piețe naționale bine dezvoltate în Franța, Italia și Marea Britanie, însă nu există o variantă unică echivalentă cu TIPS din SUA. Studiile și statisticile arată că piața europeană a obligațiunilor indexate depășește 1.000 de miliarde de euro și continuă să fie un instrument relevant pentru gestionarea riscurilor macroeconomice.
Perspectiva și necesitatea acțiunii
Specialiștii atrag atenția că soluțiile trebuie implementate pentru evitarea unor eventuale retrogradări ale rating-ului de credit. Dependența de modele de creștere nesustenabile și gestionarea inadecvată a deficitului bugetar ar putea agrava situația economică, chiar dacă în prezent nu există o criză acută.
România trebuie să își adapteze mecanismele financiare și fiscale pentru a putea asigura stabilitatea pe termen lung, într-un context internațional tot mai competitiv.
