Valoarea de referință pentru calculul salariilor bugetarilor din România, stabilită în cea mai recentă variantă a proiectului legii salarizării, va fi de 4.000 de lei începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea de a fi ajustată în cursul anului 2027. Aceasta nu reprezintă salariul efectiv pentru funcționarii publici, ci un parametru de bază utilizat pentru calcularea salariilor de funcție, înmulțit apoi cu coeficientul salarial specific.
Ce reprezintă valoarea de referință de 4.000 de lei
Valoarea de referință de 4.000 de lei servește drept bază de calcul pentru salariile din sectorul public. Fiecărei funcții îi este atribuit un coeficient, iar salariul de bază rezultă din raportul dintre coeficient și această sumă de referință.
Salariul de bază = valoarea de referință × coeficientul salarial. Suma de 4.000 de lei nu este salariul direct al unui angajat public, ci un parametru pentru calculul salariului, raportat la coeficientul specific fiecărei funcții.
Pentru un coeficient de 1,5, salariul de bază ar fi 6.000 de lei (4.000 × 1,5), iar pentru un coeficient de 2, salariul ar ajunge la 8.000 de lei. Aceste exemple ilustrează mecanismul de calcul, nu salariile stabilite pentru anumite profesii.
Impactul diferenței dintre 4.000 și 4.100 de lei
Diferența de 100 de lei în valoarea de referință poate părea nesemnificativă, dar are un efect mai accentuat în cazul multiplicării cu coeficienții salariali.
De exemplu, pentru un coeficient de 2,5, o valoare de 4.100 de lei ar duce la un salariu de bază de 10.250 de lei, în timp ce o valoare de 4.000 de lei ar resulta în 10.000 de lei, diferență de 250 de lei. Pentru coeficientul de 3, diferența ajunge la 300 de lei.
Reducerea de la 4.100 la 4.000 de lei, aproximate cu 2,44%, va impacta direct salariile de bază ale funcțiilor cu coeficienți neschimbați, în condițiile în care ceilalți parametri rămân aceiași.
Implicațiile asupra salariilor bugetarilor
Reducerea valorii de referință nu înseamnă automat salarii mai mici pentru toate categorii de angajați publici. Legea prevede și modificări ale coeficienților pentru anumite categorii, ceea ce poate compensa impactul scăderii valorii de referință.
În cazul personalului didactic din învățământul preuniversitar, coeficienții sunt majorati față de variantele anterioare, ceea ce atenuează efectele negative ale reducerii valorii de referință. Pentru angajații din sănătate, administrație, cultură, diplomație și cercetare sunt prevăzute, de asemenea, ajustări ale coeficienților.
Efectul final asupra salariului unui bugetar se va depinde de funcție, vechime, grad, coeficientul actual și tranzițiile stipulate de lege. În prezent, nu există o regulă generală care să indice scăderi sau creșteri automate ale salariilor cu 2,44%.
Istoricul valorii de referință și modificările în versiuni anterioare
Inițial, proiectul prevedea o valoare de referință de 4.325 de lei. Apoi, în varianta din iulie, aceasta a fost redusă la 4.100 de lei. În forma discutată pe 20 august, suma a fost redusă din nou, la 4.000 de lei.
Diferența între varianta inițială și cea din cea mai recentă formă ajunge la 325 de lei. Impactul asupra salariilor depinde însă de coeficienții și de eventualele ajustări ale acestora, precum și de mecanismele tranzitorii prevăzute în proiect.
Motivul schimbărilor sistemului de salarizare
Noul sistem urmărește refacerea metodologiei de stabilire a salariilor din sectorul public și reducerea dezechilibrelor apărute după mai multe modificări succesive ale Legii salarizării. O problemă exprimată a fost diferența de salarii între angajați cu responsabilități similare, care necesită ajustări.
În prezent, legea propune o arhitectură mai echitabilă, cu un raport maxim de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistem, asigurat prin grila de coeficienți.
Aceasta a fost motivul principal pentru ajustările în valoarea de referință, în încercarea de a stabiliza sistemul salarial al angajaților publici.
