Un studiu recent realizat în România evidențiază dificultățile în recunoașterea textelor generate de inteligența artificială și subliniază amploarea utilizării acestor tehnologii în rândul populației. Potrivit raportului MKOR, 70% dintre românii cu vârste între 18 și 65 de ani afirmă că folosesc inteligența artificială, în timp ce, în teste, doar 48% dintre respondenți au identificat corect textul scris de un om, în comparație cu cel generat de AI.
Rezultate și provocări în recunoașterea conținutului generat de AI
Un exercițiu din studiu a constat în compararea a două fragmente de text, dintre care unul a fost produs de AI și celălalt de o persoană. Doar 48% dintre respondenți au reușit să aleagă corect fragmentul scris de om. Aceasta nu indică incapacitatea totală a românilor de a identifica conținutul generat automat, ci reflectă dificultatea în diferentierea automată între texte umane și cele create de inteligență artificială.
Faptele arată că autorul și verificarea sursei sunt operațiuni diferite. Un text creat de AI poate conține informații corecte, în timp ce un text uman poate induce în eroare, chiar dacă are un stil natural. Astfel, interpretarea unui conținut și încrederea în el nu trebuie să se bazeze exclusiv pe aparenta firescță a limbajului.
Utilizarea platformelor AI și interpretarea rezultatelor
În cercetare, 86% dintre respondenți au folosit ChatGPT în ultimele 30 de zile. În plus, 48% au utilizat platforme precum Gemini, 17% Claude și 16% Copilot. Procentele variază deoarece aceeași participantă poate utiliza mai multe servicii. Studiul a fost realizat online în perioada mai – august 2026, pe un eșantion de 1.000 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,1%.
Recrutarea online poate favoriza participarea persoanelor mai familiarizate cu tehnologia, ceea ce poate duce la o estimare mai ridicată a utilizării AI. Astfel, procentul de 70% trebuie interpretat în contextul metodologiei, diferit de situațiile în care accesul la internet nu garantează familiarizarea cu aceste instrumente.
Este important de menționat că simpla deschidere a unei aplicații AI nu indică neapărat faptul că utilizatorul are competențe digitale avansate. Verificarea informațiilor, evaluarea sursei și a datei devin criterii mai relevante în procesul de încredere într-un mesaj online.
Impactul asupra înțelegerii și verificării informațiilor
Studiul atrage atenția asupra dificultății de a diferenția textele generate automat, chiar și pentru utilizatori cu experiență în domeniu. Aceasta ridică întrebări privind competențele digitale și capacitatea de a verifica corectitudinea informațiilor întâlnite online.
Faptul că majoritatea utilizatorilor au folosit platforme AI în ultima lună arată adoptarea rapidă a tehnologiilor avansate, însă nu înseamnă neapărat și o înțelegere perfectă a modului în care acestea funcționează sau a riscurilor asociate. Evaluarea corectă a informației și scepticismul sănătos rămâncriterii esențiale în era digitală, chiar și în contextul creșterii accesului la inteligența artificială.
