Serbia primește o derogare temporară pentru importurile de țiței și extinde acordurile pentru gazele naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2026, în condițiile în care compania NIS rămâne operațională sub regim de sancțiuni temporare.
Derogare pentru NIS din partea OFAC
Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a prelungit până în 30 octombrie derogarea de la regimul sancțiunilor pentru compania petrolieră NIS. NIS, controlată în majoritate de Rusia, operează singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, aproape de Belgrad.
Rezultatul prelungirii permite companiei să continue importurile de țiței până la vânzarea participației majoritare rusești către grupul energetic maghiar MOL.
În 2025, Kazahstanul a fost cel mai mare furnizor de țiței pentru Serbia, acoperind aproape 60% din importuri. Restul provin din Nigeria și Guyana, fiind transportat pe insula croată Krk și distribuit prin conducte ale companiei croate JANAF.
Guvernul sârb deține o participație de 29,9% în NIS, iar ceilalți acționari sunt mici investitori și angajați ai companiei. NIS este cea mai tranzacționată companie la Bursa de la Belgrad, având circa 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării, din care majoritatea sunt în Serbia, dar și în Bosnia, Bulgaria și România.
Extinderea acordului pentru livrările de gaze naturale
Serbia a semnat o prelungire a contractului cu Gazprom pentru importurile de gaze naturale, până la 31 decembrie 2026. Acordul a fost extins cu trei luni, păstrând condițiile anterioare, conform anunțului făcut de Dusan Bajatovic, șeful companiei Srbijagas.
Contractul fusese inițial încheiat pentru o perioadă de până la vara anului 2025, dar nu s-a reușit încheierea unui nou acord pe termen lung. Serbia depinde semnificativ de gazul rus, însă nu a semnat încă un contract pe termen lung.
Proiecte de infrastructură și securitate energetică
Miercuri, Serbia a semnat un acord având ca scop construirea unei centrale electrice în orașul Nis, între compania energetică EPS (Elektroprivreda Serbia), Srbijagas și compania azeră SOCAR.
Proiectul prevede realizarea unei centrale de 500 MW, care va produce energie electrică și căldură. Finalizarea este estimată pentru anul 200, iar această inițiativă reprezintă primul proiect comun al celor trei entități.
Compania SOCAR a semnat, de asemenea, un acord pentru dezvoltarea unei centrale electrice cu ciclu combinat în Serbia, în cadrul unui acord bilateral încheiat în februarie cu autoritățile sârbe.
Această infrastructură urmărește creșterea securității energetice pentru Serbia, în special pentru aprovizionarea în sudul țării și pentru sprijinirea industriei locale.
Serbia nu a reușit să negoțieze un contract pe termen lung pentru gazul rusesc, după expirarea celui încheiat în vara 2025. În prezent, dependența energetică de gazul rusesc rămâne ridicată, fără o perspectivă clară pentru o alternativă pe termen lung.
