**Programul SRI privind prevenirea radicalizării în școli a stârnit controverse în România**
Peste 1.180 de cadre didactice din colegii naționale, licee tehnologice și școli gimnaziale au participat la un curs susținut de experți ai Serviciului Român de Informații (SRI), în cadrul proiectului „Previsio”, derulat între iunie 2024 și iunie 2026. Proiectul, finanțat în mare parte din fonduri europene, are ca scop identificarea elevilor susceptibili de radicalizare și prevenirea actelor extremiste în sistemul de învățământ preuniversitar.
Detalii despre proiect și context
Costul total al programului se ridică la aproape un milion de euro, 850.000 euro fiind fonduri europene alocate prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar restul de 95.000 euro provenind din bugetul de stat. Parteneri în inițiativă sunt Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne, cărora le-au fost instruiți 320 de angajați, inclusiv profesori, directori și consilieri școlari.
Proiectul urmărește crearea unor proceduri de colaborare rapidă între cadrele didactice, poliție și structurile de securitate, pentru a depista elevii suspectați de radicalizare islamistă sau violență extremistă.
Rolul profesorilor și semnalele de radicalizare
Cadrele didactice implicate în program au fost instruite să observe anumite indicii în comportamentul elevilor.
Directoarea unui colegiu din Brașov a spus că se uită cu atenție la elevii care se izolează, prezintă schimbări bruște de comportament, afișează simboluri, tatuaje sau mesaje neobișnuite, sau modificări în stilul vestimentar.
Un director din Botoșani a menționat că monitorizează elevi din anumite culturi, precum un elev din Arabia Saudită, considerând că și acești elevi pot manifesta semne de radicalizare.
O profesoară de istorie din Ploiești a povestit despre un elev olimpic, pașnic, care purta simboluri controversate și a intrat într-un cimitir evreiesc, însă a fost considerat de SRI cunoscut de către autorități.
Pașii recomandate în cazul identificării unui elev radicalizat
Conform instrucțiunilor primite, profesorii trebuie să ia inițial măsuri la nivelul școlii, apelând la consilierii școlari, responsabili din DGASPC și poliție. În cazuri urgente, li s-a recomandat să sune direct la 112. SRI a precizat că, în cazul identificării unui elev suspect, pe lângă intervenția la nivelul școlii, trebuie contactate autoritățile competente pentru investigații amănunțite.
Deși în România infracțiunile se instrumentează de obicei de către poliție și procurori, autoritățile nu au exclus posibilitatea ca serviciile secrete să devină parte a procesului de prevenție.
Rețeta britanică și controversele la nivel european
Întrebat despre modelul britanic, în care școlile și spitalele raportează orice suspiciuni de radicalizare către autoritățile locale și poliție în cadrul programului Prevent, un cercetător în domeniul drepturilor copilului, Lee Jerome, a atras atenția asupra riscurilor.
El a spus că profesorii, neavând pregătirea necesară, pot interpreta greșit semnalele din comportamentul elevilor, ceea ce poate afecta relația de încredere odinioară solidă. Jerome a menționat că, de la implementarea programului în 2015, aceste proceduri pot modifica relația cadru didactic-elev, subliniind vulnerabilitatea tinerilor în situații de vulnerabilitate.
Reacția inspectoratelor școlare din România
Reprezentanții inspectoratelor școlare au confirmat că au fost instruiți să îi monitorizeze pe elevi din perspectiva semnalelor de radicalizare, precizând că în multe județe s-au încheiat acorduri de colaborare rapidă între școli, poliție și structurile de securitate.
Unele inspectorate au declarat că vor raporta către SRI, MAI și Ministerul Educației, iar altele au specificat că scopul este identificarea și prevenirea radicalizării și terorismului în rândul tinerilor. Ei au indicat și responsabilitatea din partea profesorilor de a dezvolta gândirea critică în rândul elevilor.
**Întrebările despre modelul internațional și implicațiile în România rămân fără răspuns clar**.
În timp ce Moldova, Bulgaria sau Ungaria nu au fost menționate explicit, în contextul european, România pare să fie singura țară unde colaborarea directă a serviciilor secrete cu cadrele didactice a fost introdusă la scară largă, cu toate implicațiile pentru libertatea educației și relația de încredere între elevi și profesori.
