România încheie 2025 cu un patrimoniu public de peste 2.159 miliarde de lei, din care majoritatea sunt active fixe corporale. Totodată, datoriile totale ale instituțiilor publice se cifrează la 1.603,6 miliarde de lei, iar capitalurile proprii la 555,7 miliarde de lei, indicând un raport datorii/active de 74,3%.
Structura patrimoniului public la sfârșitul anului 2025
Activele totale ale sectorului public românesc sunt de 2.159,3 miliarde de lei. Dintre acestea, 70,4% reprezintă active fixe corporale, echivalent cu 1.519,6 miliarde de lei. Aceste active includ clădiri, infrastructură, terenuri și echipamente, utilizate pe termen lung.
Valoarea activelor necurente se cifrează la 1.607,7 miliarde de lei, reprezentând 74,5% din total. Activele curente totalizează 551,6 miliarde de lei, fiind destinate operațiunilor imediate și lichidităților.
Disponibilitățile și creanțele instituțiilor publice
La finalul anului trecut, instituțiile publice aveau 251,2 miliarde de lei în disponibilități. În plus, acestea dețineau 241 miliarde de lei în creante curente. În sumă, aceste două categorii ajung la aproximativ 492,3 miliarde de lei, însă ele nu reprezintă fonduri disponibile pentru cheltuieli sau investiții.
Disponibilitățile sunt repartizate între numeroase instituții și au surse și destinații variate. Creanțele reprezintă sume ce urmează să fie încasate, nu lichidități instantanee.
Datoria publică contabilizată și structura sa
Datoria totală contabilizată a instituțiilor publice se ridică la 1.603,6 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 74,3% din activele totale. Datorile pe termen lung se cifrează la 1.207 miliarde de lei, adică 75,3% din total, în timp ce datoriile curente sunt de 334,8 miliarde de lei.
Datoriile necurente, sau pe termen lung, totalizează 1.268,8 miliarde de lei, fiind de aproximativ 79,1% din totalul obligațiilor. Aceasta indică o prioritate în angajamentele pe termen lung ale sectorului public.
Diferente între datoria contabilizată și datoria publică Maastricht
Datoria contabilizată de 1.603,6 miliarde de lei nu reprezintă în totalitate datoria publică conform metodologiei Maastricht. La sfârșitul anului 2025, datoria publică Maastricht era de aproximativ 1.137 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 59,3% din PIB.
Raportul dintre active și datorii arată că, pentru fiecare 100 de lei în active, statul are înregistrate 74,3 lei în obligații, diferența fiind reflectată în capitalurile proprii de 555,7 miliarde de lei, adică 25,7% din active.
Ce relevă bilanțul în termeni fiscali
Bilanțul arată un sector public cu un total de peste 2.159 miliarde de lei în active și datorii de 1.603,6 miliarde de lei. În principiu, activele fixate în infrastructură, terenuri și clădiri nu pot fi convertite rapid în numerar pentru plata obligațiilor.
Indicatoarele relevante pentru sustenabilitatea finanțelor publice în raport cu standardele europene sunt datoria publică Maastricht, care include anumite instrumente financiare și exclude anumite obligații. În acest context, datoria publică a României în sens Maastricht la sfârșitul lui 2025 este de 1.137 miliarde de lei.
Deci, datoria din bilanțul instituțiilor publice nu se adaugă strict totalului datoriilor publice oficiale, ci cumulat cu acestea, procentajul fiind diferit în cele două statistici.
Rezumat
România are la finalul anului 2025 un patrimoniu public înregistrat de peste 2.159 miliarde de lei, predominant în active fixe corporale. Datoriile totale ale instituțiilor publice se cifrează la 1.603,6 miliarde de lei, iar capitalurile proprii ale sectorului public ajung la 555,7 miliarde de lei. Diferențele între datoria contabilizată și datoria publică Maastricht reflectă reguli metodologice diferite și nu pot fi considerate echivalente.
