Statele Unite anunță sancțiuni dure împotriva Iranului, condițiile economice fiind intensificate de declarațiile și măsurile anunțate de oficiali americani. În contextul războiului economia, prețurile petrolului au atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni, generând tensiuni pe piețele globale.
Declarațiile și planurile SUA
Scott Bessent, șeful Trezoreriei SUA, a afirmat că spectrul celor mai dure sancțiuni din istorie va fi aplicat Iranului, menit să reducă necesitatea unor operațiuni militare ample. El a adăugat că măsurile vor avea ca efect presiuni economice maxime asupra Iranului.
Bessent a menționat că vor fi detaliate într-o conferință de presă programată luni, însă a specificat că această abordare are ca scop destabilizarea regimului iranian. Oficiali americani au făcut referire la blocada navală impusă Iranului în aprilie și suspendată în iunie, care a fost considerată o parte a acestei strategii.
Președintele Donald Trump a amenințat cu un război economic dur, sugerând că orice suport financiar sau politic acordat Iranului va avea consecințe economice grave pentru țările implicate. Avertismentul nu a detaliat măsuri concrete, iar în discursul său s-a făcut apel la aliați să adopte poziții compatibile cu politicile SUA.
Reacții internaționale și poziția Iranului
Iranul a condamnat sancțiunile americane, calificându-le drept „terorism economic”. Ministerul iranian al Afacerilor Externe a afirmat că măsurile vor întări hotărârea națiunii de a-și apăra independența și suveranitatea.
Iranul a încercat de două ori, în aprilie și iunie, să redeschidă rutele maritime prin Strâmtoarea Ormuz, dar aceste acorduri s-au destrămat rapid. La aproape 50 de ani de la Revoluția Islamică, sancțiunile economice au fost aproape continue, având un impact asupra economiei naționale.
China continuă să importe peste 80% din petrolul exportat de Iran, conform datelor din 2025 ale companiei Kpler. Implicarea Chinei în economia iraniană riscă reacții adverse din partea Washingtonului, având în vedere relația strânsă a Beijingului cu Teheranul și importanța sa energetică, estimată la 50% din consumul intern de energie.
Când a fost întrebat dacă SUA ar putea viza China pentru activitatea comercială cu Iranul, Bessent a evitat un răspuns direct, sugerând în schimb că ar fi mai bine ca discuțiile să aibă loc în privat. Ambasada Chinei a reacționat, opinând că sancțiunile și presiunile nu aduc rezultate și îndemnând la soluționarea diplomatică a crizei.
Amenințări și declarații ale liderilor
Donald Trump a postat miercuri pe rețelele sociale un mesaj în care vorbește despre un „război economic și izolare la o scară fără precedent”, fără a specifica măsuri concrete. Liderul american a avertizat că orice țară care facilitează sprijinul Iranului va suporta consecințe economice majore.
Reacția Iranului a venit de la ministrul de externe, Abbas Araqchi, care a catalogat aceste afirmații drept o încercare de diversare a atenției de la problemele interne, inclusiv datoria record și creșterea ratelor dobânzilor.
În mod frecvent, declarațiile lui Trump de pe rețelele sociale nu sunt urmate de măsuri directe, iar tensiunile generate în piața petrolului au atras atenția asupra riscurilor de escaladare. Bessent a subliniat că măsurile americane vizează destabilizarea completă a regimului iranian și resursele sale energetice.
Pentru moment, planurile SUA continuă să se concentreze pe implementarea sancțiunilor și speranța de a exercita o presiune maximă, care să determine Iranul să revină la negocieri sau să accepte condițiile dobândite de Washington.
