Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, este propus să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, un pas pe care președintele Volodimir Zelenski îl pare să îl pregătească pentru consolidarea unui guvern condus de un manager cu profil tehnocrat, în contextul războiului. Votul în Parlamentul ucrainean este așteptat pentru 16 iulie, după ce oferta a fost anunțată pe 12 iulie de către președinte.
Propunerea pentru numire vine în urma unei decizii de a o înlocui pe Iulia Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după reorganizarea guvernului anunțată de Zelenski. În prezent, dezbaterile parlamentare analizează această demisie în conformitate cu procedurile legale, conform precizărilor președintelui Parlamentului, Ruslan Stefanciuk.
Un candidat fără experiență politică, dar cu profil managerial
Koretskyi nu are o carieră politică anterioară, fiind un tehnocrat de profesie, cu experiență în sectorul energetic. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid, ci și-a construit cariera în industria petrolului și gazelor, în companii private și în companii energetice de stat.
Numele său este recunoscut în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră, fiind asociat cu discuții preliminare între Naftogaz și OMV Petrom pentru un parteneriat în dezvoltarea unor descoperiri de gaze în sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcămintele se află în apropierea perimetrelor maritime românești și sunt considerate dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea lor depinde însă de finalizarea războiului din cauza riscurilor de securitate.
În 2026, după o întâlnire cu președintele României, Zelenski a anunțat că Kievul și Bucureștiul își doresc să colaboreze pentru dezvoltarea resurselor din platoul continental al Mării Negre.
Proiecte energetice în regiune și potențialul colaborării românești
Proiectul românesc Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz, are rezerve estimate de circa 100 de miliarde de metri cubi, cu începrea producției planificată pentru 2027. Acesta ar putea dubla producția de gaze a României și ar putea transforma țara într-un exportator net de energie.
Experiența și tehnologia deținute de OMV Petrom sunt considerate utile pentru Ucraina în exploatarea zăcămintelor offshore, după ce războiul a afectat grav infrastructura de producție de gaze ucrainene. România ar putea deveni, de asemenea, o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei, care și-a majorat importurile din cauza distrugerilor suferite de instalațiile interne.
Reputația managerului restaurator
Koretskyi a consolidat imaginea de manager capabil de redresare în perioada în care a condus Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. În urma trecerii Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, cu venituri de peste 95 de miliarde de grivne, mai mult decât dublu față de anul anterior.
În noiembrie 2024, Ukrnafta a anunțat un profit net de aproximativ 40 de miliarde de grivne din momentul preluării controlului de stat și o creștere a producției de gaze cu 7% comparativ cu anul anterior. Rezultatele au consolidat reputația lui Koretskyi ca manager eficient în condiții de război.
El a devenit directorul general al Naftogaz în mai 2025. Cu studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor, Koretskyi are peste 20 de ani de experiență în domeniu. Anterior, a condus grupul Continuum, rețeaua de benzinării WOG și a fondat lanțul Idealist Coffee.
Misiunea unui „premier-manager” în contextul războiului
Confirmarea sa în funcție ar plasa Ucraina într-un moment critic, având în vedere atacurile continue asupra infrastructurii energetice deținute de Naftogaz. Compania a raportat distrugeri frecvente ale echipamentelor și instalațiilor, iar Koretskyi a gestionat intervenții de urgență, importuri de gaze și atragerea de finanțare pentru refacerea infrastructurii.
Numirea lui Koretskyi sugerează intenția președintelui Zelenski de a avea un guvern condus de un administrator disciplinat, mai degrabă decât de un politician cu ambiții locale. Lipsa unei platforme politice proprii îi poate conferi o imagine de independent, dar și o dependență mai mare de președintele și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului.
Procesul de numire și votul parlamentar
Potrivit Constituției Ucrainei, numirea prim-ministrului revine Radei Supreme, la propunerea președintelui. Membrii noului cabinet trebuie apoi aprobati prin votul parlamentului, iar miniștrii (cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe) sunt propuși de noul premier.
Anunțul candidaturii lui Koretskyi a surprins unii membri ai partidului prezidențial, care declară că nu au fost consultați anterior, dar indică sprijin eventual pentru acceptarea candidaturii. Numirea sa depinde de aprobarea parlamentară pentru a putea ocupa oficial funcția de prim-ministru.
