Traian Băsescu atribuie criza politică actuală din România organizării în grabă a alegerilor din 2024 și confuziei create printre alegători. Fostul președinte susține că modul în care au fost gestionate aceste alegeri a generat un proces electoral nedrept și sepape.
Ce spune Traian Băsescu despre cauzele crizei politice
Băsescu consideră că situația politică se datorează furtului alegerilor din 2024. El afirmă că alegerile au fost organizate astfel încât românii să nu înțeleagă pentru cine votează, prezentând un proces confuz.
Fostul președinte explică că, în perioada alegerilor, românii au fost puși să voteze pentru primar, consilier, iar apoi pentru europarlamentari pe aceeași listă comună PSD-PNL. Această situație, susține el, a creat o confuzie totală și a diminuat claritatea votului.
Organizarea alegerilor și efectul asupra alegătorilor
Băsescu critică succesiunea rapidă a numărului de scrutinuri: alegeri prezidențiale, apoi locale, apoi legislative și, ulterior, turul al doilea al prezidențialelor. El afirmă că această succesiune a fost un factor care a împiedicat electoratul să înțeleagă procesul.
Fostul președinte menționează că, după încheierea alegerilor prezidențiale și a turului 1, s-a decis suplimentar anularea turului 1, ceea ce, în opinia sa, a fost o organizare ticăloasă, care a dus la dezinformare și dezorientare.
El adaugă că votanții s-au simțit influențați de mijloace electronice precum televiziunea și TikTok, și li s-a limitat posibilitatea de a vota pentru partide și politicieni, ceea ce a produs rezultatele actualei crize politice.
Formarea și destrămarea coaliției de guvernare
Coaliția care a guvernat România în perioada iunie 2025 – aprilie 2026 s-a constituit după alegerile prezidențiale din 2025, având susținere inițial din partea PSD, PNL, USR și UDMR. Ulterior, această coaliție s-a rupt în aprilie 2026.
Divergențele au apărut pe fondul politicilor economice și reformelor inițiate de premierul Ilie Bolojan, susținut de partidele pro-europene. Cele mai importante tensiuni s-au manifestat din cauza reducerii cheltuielilor publice și a măsurilor de restructurare a aparatului administrativ, care au fost criticate de PSD.
Guvernul a avut obiective precum reducerea deficitului bugetar sub 3% până în 2027 și accelerarea digitalizării administrației, însă a întâmpinat rezistență din partea PSD și a anumitor lideri social-democrați.
Ieșirea PSD și depunerea moțiunii de cenzură
Pe 20 aprilie 2026, PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru guvernul Bolojan, printr-un eveniment numit „Momentul adevărului” la Parlament. Aproximativ 5.000 de delegați din țară au participat, iar 97,7% au votat pentru ieșirea PSD de la guvernare.
Ulterior, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar guvernul Bolojan a rămas fără majoritate parlamentară. Liderul PNL a afirmat că nu își va da demisia.
Decizia PSD a dus la formarea unei alianțe parlamentare cu AUR și la depunerea unei moțiuni de cenzură, care a fost votată în Parlament pe 5 mai 2026, ceea ce a dus la căderea Guvernului Bolojan.
Rezultatul crizei politice
Guvernul a devenit minoritar, iar majoritatea parlamentară a fost restabilită prin alianța PSD-AUR. Moțiunea de cenzură a fost adoptată cu un număr semnificativ de semnături, peste 250 de parlamentari.
Astfel, începând cu data de 5 mai 2026, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis, marcând o etapă decisivă în formațiunea politică și stabilitatea Guvernului României.