Criticile privind protecția minorilor în mediul online au determinat Uniunea Europeană să propună reguli mai stricte pentru platformele digitale. Textul propus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede restricții pentru accesul copiilor la rețelele sociale și impune condiții de siguranță pentru platformele de tip video, jocuri online și chatbot-uri bazate pe inteligență artificială.
Detaliile proiectului de legislație
Conform propunerii, copiii sub 13 ani nu vor putea avea acces la rețele sociale. Pentru cei între 13 și 15 ani, se vor introduce conturi speciale, supravegheate de părinți sau tutori. Adolescentele și adolescenții peste 15 ani își vor putea deschide propriile conturi, fără restricții suplimentare.
Se vizează limitarea funcțiilor online pentru tinerii între 13 și 15 ani, inclusiv restricții privind durata de utilizare, care va fi de cel mult o oră pe zi. Platformele ar urma să limiteze și funcții care pot genera dependență, notificări nocturne și contactarea de către persoane necunoscute.
Regulile nu se limitează la rețele sociale, ci vizează și platformele de partajare video, serviciile de jocuri online și chatbot-urile bazate pe inteligență artificială, pentru a asigura condiții de siguranță pentru minori.
Procesul de verificare a vârstei va fi detaliat și trebuie să protejeze confidențialitatea utilizatorilor. Platformele vor fi obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei, evitând utilizarea de acte de identitate sau date biometrice, pentru a nu încălca viața privată.
Contextul internațional și reacțiile UE
Propunerea survine după ce Australia a introdus, în decembrie 2025, o interdicție națională pentru tinerii sub 16 ani de a crea conturi pe principalele platforme sociale. Până acum, însă, această măsură nu a dus la o diferență vizibilă în accesul tinerilor, mulți continuând să utilizeze rețelele sociale, iar autoritățile australiene atribuie această situație neconformității platformelor la reguli.
Unii reprezentanți guvernamentali și activiști pentru drepturile copiilor consideră că interdicțiile generale pot avea efecte negative asupra dreptului la informare și la exprimare, motiv pentru care propunerea UE încearcă să echilibreze protecția minorilor cu respectarea acestor drepturi.
Diferențe naționale și provocări politice
Capitale precum Paris și Berlin susțin poziții diferite privind pragurile de vârstă, Franța propunând restricții pentru sub 15 ani, în timp ce Germania discută praguri mai scăzute. Propunerea europeană, denumită „EU Kids Act”, introduce un model gradual, cu reguli adaptate vârstei, pentru a armoniza aceste poziții.
Finalizarea legislației va necesita acordul guvernelor naționale și al Parlamentului European. Estonia s-a opus public unor astfel de restricții sau limite de vârstă, iar Italia nu a introdus restricții similare până acum. Ministrul olandez pentru afaceri digitale preferă o vârstă minimă de 15 ani, în timp ce Spania intenționează să stabilească pragul la 16 ani.
Proiectul de lege prevede o perioadă de tranziție de șase luni, iar aplicarea efectivă este planificată pentru anul 2028. În aceste condiții, negocierile sunt estimate să dureze între 8 și 12 luni.
Responsabilitatea părinților și provocări legate de confidențialitate
Un subiect sensibil îl reprezintă rolul părinților în gestionarea utilizării platformelor de către copii. Experți și reprezentanți ai organizațiilor pentru drepturile copiilor avertizează asupra riscului ca responsabilitatea excesivă să devină intruzivă, afectând intimitatea minorilor.
Ministrul grec pentru afaceri digitale, Dimitris Papastergiou, a declarat că responsabilitatea principală trebuie să revină platformelor online, nu părinților, pentru a evita supraîncărcarea acestora.
Un alt aspect critic este verifikarea vârstei, care trebuie să fie realizată fără a compromite confidențialitatea utilizatorilor. Oficialii afirmă că sistemele de verificare pot fi eficiente, evitând utilizarea de date biometrice, dar activiștii avertizează asupra riscurilor de securitate și confidențialitate, susținând că aceste măsuri pot crea o infrastructură de supraveghere în jurul datelor familiale.
Reprezentanta unei organizații pentru drepturile digitale susține că legea poate duce la reutilizarea datelor pentru discriminare pe criterii de etnie, religie sau orientare sexuală, în timp ce oficialii europeni afirmă că noul sistem va proteja datele utilizatorilor, realizând verificarea vârstei doar pe baza datelor minimale, fără a dezvălui alte informații.
