România înregistrează progrese în domeniul preventiv, însă costul perceput rămâne principalul obstacol pentru 25% dintre români. Studiul „Prevenția ca stil de viață în România 2026”, realizat de ISRA Center Marketing Research la solicitarea Secom® Healthcare Group, evidențiază dinamica comportamentelor sănătoase în populație, în condițiile în care țara are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană.
Starea de sănătate și valorile generale ale populației
În 2025, România a fost plasată pe al treilea loc în UE în ceea ce privește mortalitatea evitabilă, fiind pe primul loc la decesele care pot fi tratate prin intervenții medicale la timp. Valorile din 2026 indică o componentă de creștere a conștientizării și adoptării comportamentelor sănătoase, deși provocările persistă.
Considerată o urgență de sănătate publică, problema costului perceput pentru menținerea unui stil de viață sănătos a fost subliniată de Lucia Costea, CEO Secom®, ce a afirmat că există deja o bază de români activi, reprezentată de generația Z, sportivi și consumatori de suplimente, care demonstrează funcționarea prevenirii integrate.
Schimbări în alimentație și hidratare
Consumul mediu de fructe și legume a crescut de la 3,4 porții/zi în 2025 la 4,3 porții în 2026. Ponderea consumatorilor care consumă cinci sau mai multe porții zilnic s-a dublat, ajungând la aproximativ 41%. Generația Z devine lider în respectarea recomandărilor OMS, cu o medie de 5,1 porții/zi.
Hidratarea a crescut de la 1,8 litri la 2,3 litri pe zi, generația Z fiind din nou în frunte, cu o medie de 2,9 litri zilnic. Ponderea celor care consumă peste 2 litri pe zi a crescut de la 12,4% în 2025 la 20,3% în 2026.
Un alt aspect evidențiat este preferința pentru alternative sănătoase la gustările procesate, peste o treime dintre români (36%) căutând în ultimele șase luni opțiuni naturale precum fructe și legume proaspete (41,2%), gustări naturale cu ingrediente simple (24,1%), semințe, nuci și fructe uscate (23,2%) și lactate (8,3%).
Suplimentele, ca instrument de prevenție
Utilizarea suplimentelor alimentare a înregistrat o creștere semnificativă, 65% dintre utilizatori afirmând că le folosesc pentru prevenție, față de 54% în 2025. Frecvența utilizării lunare a acestor produse a crescut de la 33% la 38%.
Analizele medicale au relevat carențe în vitamina D3 și magneziu, cu 39% dintre cei testați având deficit de vitamina D3 și 38% de magneziu, indicând un interes crescut pentru monitorizarea și prevenirea acestor carențe.
Activitatea fizică și intențiile de mișcare
Deși aproximativ 50% dintre români fac sport cel puțin de două ori pe săptămână, durata medie a sesiunilor a redus de la 45 la 43 de minute. Doar 18% dintre respondenți fac activitate zilnic sau aproape zilnic. Intenția de a îmbunătăți nivelul de mișcare în următorul an a scăzut de la 47% la 41%.
Segmentul celor care fac exerciții zilnice și frecvent include consumatorii fideli de suplimente (28%), generația Z (26%) și bărbații (25%).
Gestionarea stresului și somnul
45% dintre români declară că gestionează activ stresul, față de 36% în 2025. Metodele preferate includ muzica (20%), plimbările în natură (18%) și relaxationul pasiv (13%). Meditația rămâne marginală, cu 9%.
Durata medie a somnului a rămas stabilă, fiind de 7,1 ore în 2026, fiind corespunzătoare recomandărilor. Ponderea celor care dorm sub 6 ore a scăzut ușor, de la 8,9% la 7,6%, iar cei care dorm 8 ore sau mai mult au crescut de la 33,4% la 37,1%. Generația Z și sportivii de performanță sunt segmentele cu cele mai mari medii de somn.
Percepția riscurilor și controalele medicale
Românii subestimează riscurile legate de alcool și expunerea solară, doar 7% considerând alcoolul ca un factor de risc major, iar 8% pe radiațiile solare. În schimb, poluarea atmosferică (32,1%) și fumatul (31,3%) sunt percepute ca fiind principale.
Rata controalelor medicale preventive a fost stabilă, 62,3% dintre români handling anual un control medical preventiv, față de 64,3% în 2025. Analizele de sânge în ultimul an au fost efectuate de 65,2%. Cei mai activi sunt sportivii de performanță (52%) și consumatorii de suplimente (42%), în timp ce 13% dintre tineri din Generația Z și 11% din persoanele cu venituri mici nu și-au făcut analize de sânge niciodată.
Conexiuni sociale și informare despre sănătate
Numai 39% dintre români solicită sprijin emoțional în momente dificile. În principal, aceștia apelează la familie (58%) și partener (53%), iar doar 24% la prieteni. Generația Z și consumatorii de suplimente sunt mai deschiși la căutarea sprijinului.
Tendințele în informare indică o scădere a utilizării site-urilor web (de la 36% în 2025 la 26% în 2026), a site-urilor farmaceutice (11% în 2025 la 7% în 2026) și a influencerilor (8% în 2025 la 6% în 2026). În același timp, ponderea platformelor de inteligență artificială a crescut de la 9% la 16%, fiind preferate mai ales de mileniali între 28 și 37 de ani.
Expertul Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a subliniat că această creștere indică o schimbare în modul de informare și că paciente cu comportamente sănătoase fie se informează direct de la profesioniști, fie caută să-și valideze informațiile pentru a face alegeri corecte în prevenție.
Obstacole și motivații în adoptarea unui stil de viață sănătos
Costul perceput al unui stil de viață sănătos reprezintă principalul obstacol pentru 25% dintre români, fiind urmat de lipsa de timp și oboseală, cu câte 24% și, respectiv, 23%. Stresul cotidian și lipsa de motivație personală și-au păstrat importanța ca factori de barieră.
Demonstrând o schimbare de perspectivă, 26% dintre românii care au făcut recent modificări în stilul de viață au avut ca motivație longevitatea, menționată de 23% în 2025 și acum de 26%.
Dr. Raluca Ghionaru a menționat că tinerii, în special generația Z, adoptă comportamente sănătoase mai complexe, precum un consum ridicat de fructe și legume, gestionarea stresului și somnul de calitate, însă nu toate componentele prevenției sunt la același nivel de integrare.
În concluzie, studiul identifică o progresie în adoptarea comportamentelor sănătoase, dar și păstrarea unor bariere majore, precum costul și activitatea fizică, care necesită acțiuni speciale pentru a transforma aceste atitudini în rutine durabile la nivel național.