Alegerile parlamentare din Armenia, desfășurate duminică, au fost marcate de o confruntare între un partid pro-european și unul controlat de un miliardar apropiat Rusiei. Rata de participare a fost de aproape 49%, în timp ce rezultatele din sondaje sunt contradictorii, iar contextul geopolitic a influențat semnificativ campania electorală.
Rezultate provizorii și participare la vot
Conform datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale (CEC), 59,97% dintre alegători s-au prezentat la urne, adică aproximativ 1,5 milioane din cei circa 2,5 milioane de cetățeni cu drept de vot. Votul în diaspora nu a fost permis. La ora 17.00, prezența la urne se înregistrează la 48,9%, apropiind procentul de prezența totală din alegerile din 2021, de 49,3%.
Dacă niciun partid nu reușește să obțină majoritatea în parlament, se va organiza un al doilea tur de scrutin în termen de nouă zile.
Contradicții în sondaje și opțiuni electorale
Sondajele la ieșirea de la urne indică rezultate divergente. Un sondaj comandat de partidul de guvernământ Contractul Civil sugerează o victorie evidentă pentru acest partid, cu o majoritate absolută de aproximativ 56,7%. În schimb, sondaje independente, realizate de canalele locale Telegram, arată că partidul lui Nikol Pashinian a obținut 32,7% din voturi, fiind aproape de formațiunea Armenia Puternică, care ar avea 29%.
Un alt sondaj independent indică o majoritate pentru opoziție dacă ar forma o alianță, cu 52,9% din voturi, în timp ce unul dintre sondajele oficiale dădea partidului Pashinian o victorie la limită, între 17,5 și 56,7% din voturi, în funcție de sursă.
Impactul relațiilor cu Rusia și influența geopolitică
Contextul alegerilor este influențat de deteriorarea relațiilor Armeniei cu Rusia, în special după sancțiunile impuse de Moscova asupra produselor agricole armenești. Relațiile s-au tensionat pe fondul apropierii Armeniei de UE și a crizei cu Azerbaidjanul.
Partidul lui Pashinian, Contractul Civil, pro-occidental, a făcut pași în direcția occidentală din 2018. În opoziție se află trei partide pro-ruse, inclusiv Armenia Puternică, condus de miliardarul Samvel Karapetian. Acesta din urmă a fost plasat în arest la domiciliu pentru acuzații de complot pentru răsturnarea guvernului, acuzații pe care le neagă.
Un sprijin electoral puternic pentru Pashinian ar permite încheierea negocierilor de pace cu Azerbaidjan, cu relații mai bune cu Turcia și avansarea către statutul de candidat pentru aderarea la UE. Pentru această modificere, este necesară o majoritate de două treimi în Parlament, ceea ce ar necesita sprijin larg în rândul deputaților.
Relația în continuare cu Rusia și pierderea încrederii publice
Până în prezent, Armenia s-a bazat pe alianța cu Rusia, oficializată prin aderarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Însă agresiunea Azerbaidjanului din 2022-2023 și refuzul Moscovei de a interveni au schimbat percepția populației.
În prezent, Rusia nu mai reprezintă o autoritate nepătată în ochii a aproximativ o treime din armenii care o consideră o amenințare. În urmă cu câțiva ani, aprobare în rândul armenilor era peste 85%, în timp ce acum pesimismul a crescut.
Legăturile economice și infrastructurale rămân strânse, Moscova controlând căile ferate și sectorul energetic, fiind totodată principalul partener comercial al Armeniei.
Concluzii
Rezultatele exacte ale alegerilor vor fi anunțate după procesul de numărare și verificare, însă contextul politic și relațiile internaționale vor influența în continuare direcția guvernului emergent. Electoral, Armenia își continuă traiectoria de apropiere de Occident, dar depinde de rezultatele scrutinului pentru a putea implementa reforme și a avansa pe calea păcii și stabilității în regiune.