Camerele Deputaților și Senatului se reunesc astăzi la ora 11.00 pentru a vota moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. În contextul în care majoritatea parlamentară este formată din PSD și AUR, cele două formațiuni dispun împreună de 219 voturi, în timp ce pentru demiterea guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi din totalul de 464 de parlamentari.
Repartiția numerelor de voturi pe partide
– PSD are 129 de parlamentari, inclușiv senatori și deputați.
– AUR deține 90 de parlamentari.
– PNL are 75 de parlamentari.
– USR are 59 de parlamentari.
– UDMR dispune de 31 de aleși.
– Grupul neafiliaților cuprinde 20 de deputați și senatori.
– POT are 16 parlamentari.
– S.O.S România are 15 deputați.
– Minoritățile Naționale au 17 deputați.
– PACE – Întâi România dispune de 12 senatori.
Liderii PSD sunt încrezători că moțiunea va fi adoptată fără dificultate, Claudiu Manda afirmând că va trece cu voturi mai multe decât cele semnate pentru inițierea acesteia. În schimb, reprezentanții PNL afirmă că situația este încă în joc, iar lipsa de câteva voturi ar putea determina eșecul moțiunii. Ciprian Ciucu estimează că ar fi necesare doar 5-10 voturi pentru ca moțiunea să nu fie adoptată, pe când senatorul Daniel Fenechiu a indicat că nu există încă o certitudine privind votul parlamentarilor liberali.
În USR, se crede că moțiunea va trece, dar Dominic Fritz a menționat posibilitatea unei surprize la voturile de marți, în contextul unor informații neoficiale referitoare la intenția unor parlamentari de a vota împotrivă.
Impactul voturilor minorităților și al unor parlamentari independenți
Deputatul Răzvan Chiriță, liderul grupului Minorităților Naționale, a anunțat că nu s-a luat încă o decizie formală, parlamentarii fiind liberi să voteze după cum consideră. Dacă toți cei 17 deputați ai minorităților vor vota pentru moțiune, ar fi suficiente pentru obținerea numărului minim de voturi pentru demiterea guvernului, chiar și fără alte susțineri.
Informațiile indică faptul că PSD se bazează pe mai puțin de jumătate dintre voturile minorităților. În plus, un grup de șapte parlamentari POT, condus de Răzvan Chiriță și neafiliați, vor decide marți dimineață dacă vor vota pentru sau împotriva moțiunii, după consultări cu reprezentanții din teritoriu. De asemenea, cei 15 deputați ai S.O.S România, conduși de Diana Șoșoacă, analizează dacă vor susține moțiunea, decizia urmând să fie anunțată tot marți dimineață. Un sondaj realizat în direct pe Facebook de parlamentarii S.O.S a arătat că 85% dintre urmăritori au recomandat votul pentru moțiune.
Un număr de șase parlamentari, care inițial au fost aleși pe listele POT și ulterior au devenit neafiliați, au declarat că nu vor vota moțiunea, inclusiv senatorul Liviu Fodoca, care a explicat că nu va susține „instrumentalizarea” de către PSD.
Un parlamentar fost din S.O.S. România, Alexandrin Moiseev, a menționat că nu va vota moțiunea, considerând că premierul Bolojan este „cel mai competent pe care România l-a avut de la Revoluție încoace”, după ce s-a alăturat grupului parlamentar al PSD și a fost ulterior trecut la PNL.
Procedura și strategiile de vot
Parlamentarii primesc două bile, una albă și una neagră, pe care le introduc în urne pentru exprimarea votului. Bila albă în urna albă și cea neagră în urna neagră reprezintă vot favorabil, în timp ce poziția inversă indică vot împotrivă. Introducerea ambelor bile în urna neagră semnalează abținerea.
Partidele au stabilit strategii diferite pentru vot, majoritatea adoptând fie participarea și votul deschis, fie părăsirea sălii în timpul votului. PNL a decis să participe la dezbateri și să părăsească sala în momentul votului, astfel încât liderii să asigure integritatea procesului, în timp ce PSD a optat pentru vot deschis, pentru a demonstra poziționarea fiecărui parlamentar.
Ce urmează dacă moțiunea trece
În cazul în care moțiunea de cenzură va fi adoptată, guvernul va cădea, urmând să rămână interimar până la desemnarea unui nou premier de către președintele Nicușor Dan. Conform procedurii, după căderea guvernului, vor începe consultări între liderii partidelor pentru stabilirea unei noi majorități, cu intenția de păstrare a coaliției actuale, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și Minoritățile Naționale.
Președintele a afirmat că toate variantele de guvernare, fie majore sau minoritare, vor fi susținute de partide pro-occidentale. PNL și USR au anunțat deja că, în caz de schimbare de guvern, nu vor mai face parte din coaliție. În plus, liderii acestor partide au indicat că ar putea adopta poziții de opoziție.
După votul moțiunii, se vor organiza ședințe la partide, iar apoi vor începe consultările de la Cotroceni pentru formarea unui nou cabinet. În ultimele luni, președintele Nicușor Dan a purtat dialoguri constante cu liderii coaliției, pentru a asigura continuitatea guvernării și stabilitatea țării.
Președintele a subliniat că, indiferent de rezultatul de astăzi, România va continua ce a numit „traiectoria occidentală”, iar obiettivoile fundamentale, precum PNRR și securitatea, vor fi menținute.
Istoria moțiunilor de cenzură în România post-decembristă
De la Revoluție încoace, șase guverne au fost răsturnate prin moțiune de cenzură. Primele cazuri au fost Guvernul Boc, în 2009, demis cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă, și Guvernul Ungureanu, în 2012, suspendat după doar 78 de zile, cu 235 de voturi pentru.
În 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de propriul partid, PSD, cu 241 de voturi pentru. În 2019, Guvernul Dăncilă a fost răsturnat cu sprijinul împotriva sa a multiplelor partide, cu 238 de voturi.
În anii următori, guvernul Orban a fost demis în 2020 cu 261 de voturi pentru, iar Florin Cîțu în 2022 a fost înlăturat prin moțiune cu cele mai multe voturi, 281, fiind votat unanim pentru de o majoritate.