Românii țin tot mai mult aurul pentru investiție, pe măsură ce percepția asupra rolului său se schimbă. Conform unui studiu realizat de Tavex România, interesul pentru aurul de investiții crește, în timp ce cumpărarea de bijuterii pentru consumul obișnuit scade.
Aurul de investiții trece în prim-plan
Datele din 2026 indică faptul că aurul dedicat investițiilor urmează să depășească cererea pentru bijuterii, devenind cea mai importantă categorie pe piața globală a aurului. Potrivit Metals Focus, această schimbare este în curs de confirmare.
Studiul World Gold Council evidențiază o creștere de 42% în primul trimestru al anului curent a cererii pentru lingouri și monede din aur comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul acestor trei luni, cererea a ajuns la 474 de tone, în timp ce consumul de bijuterii a scăzut cu 23%.
Percepția în rândul românilor
Studiul „Atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat de Wisemetry Research pentru Tavex România pe un eșantion de 1.921 de persoane, arată că 40% dintre români au economii sau investiții active.
Majoritatea economisesc pentru siguranța financiară, nu pentru câștiguri rapide. Astfel, 86% dintre respondenți menționează constituirea unui fond de rezervă pentru situații neprevăzute, iar doar 13% vizează creșterea averii.
Protecția împotriva inflației
Analiza realizată pe un grup de 773 de respondenți relevă percepții diferite privind utilitatea aurului. 20% consideră că aurul de investiții reprezintă una dintre cele mai bune metode de protecție împotriva inflației, similar cu investițiile în imobiliare.
Doar 7% cred că bijuteriile și pietrele prețioase oferă aceeași protecție. Aceste cifre arată o schimbare în preferințele românilor, care încep să privească aurul în principal ca un activ financiar, nu doar ca un simbol al luxului sau al valorilor sentimentale.
Diferentele dintre bijuterii și aurul de investiții
Specialiștii spun că nu toate obiectele din aur sunt investiții. Bijuteriile includ costul manoperei, al designului și al marjelor comerciale, iar la revânzare aceste costuri sunt adesea recuperate parțial sau deloc.
Aurul de investiții, precum lingourile și monedele, are puritate certificată și preț urmărit mai fidel de cotizația internațională a aurului. Astfel, aceste active sunt considerate mai transparente și mai eficiente din punct de vedere financiar.
Deținerea actuală a aurului în România
Studiul indică faptul că 14% dintre respondenți spun că au bijuterii sau pietre prețioase, în timp ce 8% dețin aur fizic destinat investițiilor. Alte 6% dețin argint fizic sau alte metale prețioase, iar 5% investesc în ETF-uri care urmăresc prețul aurului.
Această repartizare reflectă păstrarea accentuată a valorilor culturale și emoționale legate de bijuterii, chiar dacă interesul pentru aurul de investiții este în creștere.
Relevanța și impactul schimbării
Creșterea interesului pentru aurul de investiții arată o conștientizare mai bună a modului de păstrare a economiilor, mai ales în contextul creșterii inflației și a incertitudinilor economice.
Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România, subliniază că românii încep să facă distincție între aurul folosit ca obiect decorativ și cel utilizat ca activ financiar. Această schimbare nu exclude valoarea sentimentală sau culturală a bijuteriilor, dar indică o percepție diferită a rolului aurului în strategia de economisire.
În esență, românii tratează acum aurul în două moduri: bijuteriile, ca simbol al tradiției și cadouri, și lingourile sau monedele, ca instrumente de protejare a economiilor în perioade de volatilitate economică.