Criza energetică generată de conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a avut efecte semnificative asupra pieței globale a petrolului, înregistrând pierderi de circa 50 de miliarde de dolari în aproape 50 de zile. În acest interval, peste 500 de milioane de barili de petrol și condensat au fost scoase din circuit, situație fără precedent în istoria modernă a sectorului energetic, conform datelor furnizate de Kpler.
Pierderile din piața petrolului
Pierderea de peste 500 de milioane de barili de petrol echivalează cu cererea globală din aviație pentru aproximativ 10 săptămâni. În plus, lipsa petrolului a echivalat cu întreruperea circulației vehiculelor în lume timp de aproape 11 zile sau cu consumul anual de carburanți al armatei Statelor Unite, pentru 6 ani, pe baza utilizării din 2021.
Potrivit estimărilor, această reducere de aprovizionare afectează și economia mondială, întrucât carburantul necesar navelor maritime pentru patru luni nu a fost disponibil pe piață. În același timp, importanța retragerii a fost remarcată de către analiști, pentru care această perturbare reprezintă cea mai amplă din istoria recentă a energiei.
Situatia țărilor din Golf și impactul asupra producției
Țările arabe din Golf, care au pierdut în martie circa 8 milioane de barili de petrol pe zi, au consemnat o reducere semnificativă a exporturilor. Exporturile de kerosen, de la 19,6 milioane de barili în februarie, au scăzut la 4,1 milioane de barili în lunile următoare, inclusiv aprilie. Această diminuare reprezintă aproximativ 20.000 de zboruri între New York și Londra, potrivit calculelor Reuters.
Producția zilnică de petrol a acestor țări s-a redus drastic, fiind comparabilă cu cea a unor companii precum Exxon Mobil și Chevron, printre cele mai mari din lume. În plus, estimările indică faptul că, pentru zone precum Kuweit și Irak, recuperarea la nivelul normal al producției va dura între patru și cinci luni, având în vedere complexitatea zăcămintelor și avariile în infrastructură.
Revenirea și perspectivele pe termen lung
Prețul petrolului s-a menținut în jurul valorii de 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului. Pierderile provocate de întârzierea în livrare au însemnat venituri neîncasate totale de aproximativ 50 de miliarde de dolari, adică 1% din PIB-ul Germaniei sau echivalentul PIB-ului unor țări mici precum Letonia și Estonia, a explicat Johannes Rauball, analist la Kpler.
Reparările complexului de rafinare și a destructurii de lichefiere a gazelor din Ras Laffan, Qatar, ar putea dura câțiva ani, reflectând dificultățile în restabilirea fluxurilor anterioare. Deși Iranul a anunțat că strâmtoarea Ormuz este deschisă, recuperarea fluxurilor de petrol va fi lentă, iar revenirea la situația de dinaintea crizei va necesita timpul și eforturile necesare pentru reparații și readaptări în sectorul de producție.
Datele arată că impactul crizei energetice se va resimți atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, influențând prețurile și disponibilitatea petrolului pe piețele internaționale pentru perioade extinse.