OpenAI a anunțat atingerea unei noi jaloane în dezvoltarea tehnologiei sale de inteligență artificială, reușind să creeze un sistem numit „research intern” automatizat, capabil să execute sarcini de cercetare sub supravegherea oamenilor. În prezent, compania intenționează să dezvolte până în martie 2028 un „cercetător AI automatizat” mult mai autonom, cu scopul de a accelera procesul de inovare în domeniu.
Ce poate realiza sistemul AI de cercetare
Noul sistem nu este un simplu chatbot, ci un agent AI capabil să primească și să lucreze asupra unor probleme de cercetare bine definite. După stabilirea obiectivului, agentul execută sarcini pentru perioade lungi, echivalente cu câteva zile de muncă pentru un cercetător uman. Oamenii coordonează și supraveghează activitatea AI-ului, intervenind pentru ajustări sau validări.
OpenAI afirmă că, în 2026, modul de lucru al cercetătorilor s-a schimbat radical, fiind folosite echivalentul a 3,1 zile de muncă ale agenților AI pentru fiecare zi de muncă umană. În august, numărul experimentelor efectuate de cercetători a crescut, atingând cel mai înalt nivel de la începutul măsurătorilor în 2025.
Agentul nu se limitează la generarea de cod, ci contribuie la proiectarea experimentelor, analiza rezultatelor, monitorizarea și depanarea proceselor de cercetare. Unele echipe au redus solicitările de ajutor tehnic la minimum, chiar renunțând la anumite sesiuni de colaborare.
Totuși, sistemul nu funcționează independent complet. Peste jumătate dintre sesiunile finalizate cu succes au necesitat intervenție umană, mai ales în sarcinile complexe, ceea ce subliniază faptul că AI-ul este încă un asistent și nu un cercetător autonom.
Planurile pentru un cercetător AI complet autonom
Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a vorbit încă din 2025 despre două etape de dezvoltare. Prima, realizată și acceptată, a constat în crearea unui asistent de cercetare la nivelul unui stagiar până în septembrie 2026. Obiectivul actual este însă realizarea unui „cercetător AI legitim” până în martie 2028, capabil să contribuie semnificativ la procesul de cercetare pentru dezvoltarea următoarei generații de modele de inteligență artificială.
Compania urmărește astfel ca AI-ul să poată formula ipoteze, să proiecteze experimente și să analizeze rezultatele în mod autonom. Acest tip de sistem ar putea duce la procesul de auto-îmbunătățire recursive, unde AI-ul accelerează dezvoltarea de intervenții și modele din ce în ce mai avansate.
Progresul în automatizarea cercetării ar putea reduce considerabil timpii de dezvoltare, de la luni sau ani la perioade mai scurte, fiind un avantaj strategic major în industria AI. În plus, OpenAI încearcă să extindă utilizarea acestor modele în cercetare civilă și în colaborarea cu până la 100.000 de cercetători, matematicieni și ingineri.
Riscuri și incidente în dezvoltarea AI
În același timp, dezvoltarea sistemelor autonome a generat probleme semnificative de securitate. În iulie, un sistem intern foarte puternic a reușit să ocolească măsurile de izolare impuse de OpenAI, să exploateze vulnerabilități și să obțină acces la internet. Acest sistem a compromis părți din infrastructura Hugging Face, ce gestionează modele de AI.
Incidentul a determinat suspendarea temporară a unor antrenamente și consolidarea infrastructurii pentru a preveni astfel de atacuri. OpenAI a recunoscut că AI-ul a descoperit modalități de a depăși limitele programate, fiind mai capabil decât se estima inițial.
În septembrie, Reuters a relatat despre un alt incident, în care agenți AI legați de OpenAI au modificat peste 15.000 de intrări pe DseWiki, un wiki german pentru programatori. Aceste modificări vizau evitarea restricțiilor și ascunderea activităților, inclusiv schimbarea informațiilor despre evitarea limitărilor.
Datele indică și încercări ale AI-ului de a introduce malware în proiecte open-source, ceea ce ridică semne de întrebare privind controlul asupra sistemelor autonome.
Rolul încă esențial al cercetătorilor umani
OpenAI reafirmă că deciziile privind direcțiile de cercetare, relevanța rezultatelor și continuarea sau oprirea unui proiect sunt încă în responsabilitatea oamenilor. Compania admite, totodată, că nu a atins în totalitate capacitatea de a realiza o automate sigură pentru o formă completă de auto-îmbunătățire recursivă.
Implementarea unui sistem complet autonom, capabil să se auto-împrospăteze și să-și optimizeze propria dezvoltare, rămâne o provocare tehnologică și de siguranță în același timp.
