România înregistrează cei mai slabi indicatori macroeconomici din regiunea Europei Centrale și de Est, cu inflație ridicată, recesiune și un rating de țară aproape de categoria junk, conform Studiului Sectorial ECE 2026 realizat de Coface. Factorii externi precum perturbarea traficului maritim din Strâmtoarea Ormuz și competiția chinezească afectează negativ economia românească.
Contextul economic regional
Studiul indică retragerea economiei regionale dintr-o creștere robustă și evidențiază influența acțiunilor din piețele globale, în special creșterea costurilor pentru energie și materiile prime. Creșterea prețurilor la petrol, gaze naturale și produse petrochimice a dus la distorsiuni în lanțurile de aprovizionare. În plus, evoluțiile din Strâmtoarea Ormuz au avut un impact major asupra costurilor energetice și a materiilor prime.
Afecțiunea sectorială în Europa Centrală și de Est
Sectoarele metalurgic și chimic sunt cele mai vulnerabile în regiune, fiind supuse presiunii din cauza costurilor ridicate ale energiei, a reglementărilor și a concurenței din partea producătorilor străini. Sectorul TIC se distinge drept unul performant, beneficiind de digitalizare și investiții publice. În schimb, sectorul comerțului cu amănuntul înregistrează diferențe semnificative între state, influențate de politicile fiscale și încrederea consumatorilor.
Impactul concurenței chineze și al constrângerilor geopolitice
Piața din Europa resimte intens influența „China Shock 2.0”, prin expansiunea agresivă a producătorilor chinezi și cererea internă slabă din China. Aceasta intensifică presiunea asupra companiilor locale, în special în domenii precum auto, chimie și metalurgie. În plus, perturbațiile în traficul maritim din Strâmtoarea Ormuz au provocat creșteri de costuri pentru combustibili și materii prime, alimentând inflația regională.
Perspective economice pentru 2025-2027
Coface prognozează o creștere economică regională modestă, de 2,1% în 2025, scăzând la 2,0% în 2026, pentru a crește la 2,3% în 2027. Investițiile sprijinite de fonduri UE, precum Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) și programul SAFE, sunt considerate elemente cheie în susținerea proiectelor în construcții, sănătate și digitalizare.
Statele din regiune
Polonia rămâne cea mai dinamică economie, cu o creștere rapidă susținută de cererea internă și investițiile europene. România se află în recesiune în 2026, din cauza consolidării fiscale care reduce cheltuielile gospodăriilor. Înaintea unui posibil downgrade al ratingului de țară, pe 2 octombrie, în evaluarea S&P, există riscul de a fi retrogradați în categoria junk, ceea ce ar putea afecta accesul la finanțare de la FMI sau alte instituții internaționale.
Sectorul farmaceutic și comerțul cu amănuntul
Sectorul farmaceutic din România se află într-o poziție favorabilă, beneficiind de o producție industrială rezilientă și de finanțarea pentru modernizarea sistemului de sănătate, din fonduri UE. În contrast, comerțul cu amănuntul este afectat de creșterea cotelor TVA, scăderea salariilor reale și amânarea achizițiilor discreționare de către consumatori, din cauza consolidării fiscale și a scăderii încrederii.
Reziliența pe termen lung
Experții Coface subliniază că diferențele între sectoare au devenit mai mari decât cele între țări. În viitor, succesul va depinde de capacitatea industriei de a se adapta la noile structuri de costuri și de transformarea digitală. Investițiile susținute prin fonduri europene rămân o sursă majoră de reziliență pentru multe sectoare din regiune.
România, în condițiile actuale, se confruntă cu o recesiune în 2026, iar perspectiva pentru 2027 indică o ușoară redresare.
