Franța va înregistra în 2026 o datorie publică record, de 119,3% din Produsul Intern Brut (PIB), depășind limitele stabilite pentru statele membre ale Uniunii Europene. Nivelul va crește în 2027 la 121,7%, indicând un nivel fără precedent după 1978, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică din Franța (Insee). Aceasta face din Franța a treia cea mai îndatorată țară din zona euro, fiind depășită de Grecia și Italia.
Evoluția datoriei și contexte financiare
Datoria publică a Franței a crescut substanțial, depășind pragul de 60% din PIB, limita de referință stabilită de Uniunea Europeană. În prezent, datoria se află la peste două ori această limită, reflectând o creștere determinată de deficitul bugetar excedentar.
În 2025, datoria Portugaliei a coborât sub 90% din PIB, iar Spania a reușit să o mențină sub 100% în luna iulie. În schimb, Franța se află pe un trend de majorare a datoriei, corelat cu costurile ridicate ale deficitului fiscal.
Deficitul bugetar și impactul asupra datoriei
Conform sursei din Ministerul finanțelor, creșterea datoriei publice se datorează unui deficit persistent. În 2025, deficitul bugetar al Franței a fost de 5,1% din PIB, fiind estimat să ajungă la 5,4% în 2026. În 2027, acesta ar urma să scadă la 5%.
Normele UE limitează deficitul anual la 3% din PIB, însă Franța a înregistrat o depășire semnificativă. Guvernul francez a transmis proiectul de buget pentru 2027 organismului de supraveghere fiscală, Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP), pentru evaluare.
Premierul Sebastian Lecornu a anunțat intenția guvernului de a reduce cheltuielile cu 54 de miliarde de euro în bugetul pentru 2027. În contextul apropiatei campanii electorale, el a lăsat decizia unor măsuri sensibile, precum reducerea facilităților fiscale pentru pensionari, la latitudinea Parlamentului.
Criticii, precum președintele comisiei de finanțe a parlamentului, Eric Coquerel, de la partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (LFI), avertizează că aceste reduceri vor afecta toate segmentele populației, în special pe cei mai săraci cetățeni.
Perspective și declarații oficiale
Amelie de Montchalin, șefa HCFP, a declarat într-un interviu pentru Le Parisien că încă există timp pentru a corecta traiectoria fiscală a țării. Ea a afirmat că „criza nu este certă, nici inevitabilă – și nici nu este singurul deznodământ posibil” și a adăugat că Franța nu este condamnată, cu condiția ca deciziile din prezent să fie rapide și responsabile.
