România se confruntă cu o creștere a costurilor de finanțare a datoriei publice, ajungând la 60-70 de miliarde de lei anual, iar această situație va persista și în 2027, avertizează senatorul UDMR Tanczos Barna. Oficialul apreciază că, deși nivelul datoriei nu trebuie analizat în izolare, presiunea asupra bugetului devine tot mai dificil de gestionat din cauza ratelor dobânzilor în creștere.
Contextul datoriei publice și costurile financiare
Tanczos Barna susține că volumul datoriei publice nu reprezintă o problemă dacă costul finanțării, adică ratele dobânzilor, nu sunt excesive în raport cu bugetul total. El explică că, în cazul unor alte state, o astfel de comparație trebuie făcută ținând cont de economia fiecărei țări.
Însă, senatorul adaugă că problema pentru România constă în creșterea continuă a costurilor de finanțare, ceea ce face ca statul să fie nevoit să se împrumute din nou pentru a acoperi datoriile, adăugând presiune asupra finanțelor publice.
Rolul dobânzilor și situația actuală
Referindu-se la dacă România se împrumută deja la dobânzi de tip junk, Tanczos Barna afirmă că țara nu este încă în această categorie. El avertizează, însă, că țările din zona de risc ridicat trebuie să fie extrem de atente, și menționează că agențiile de rating spun că țara se află într-un punct sensibil, unde trebuie să fie menținute controalele pentru evitarea unui declin.
Potrivit estimărilor sale, plata dobânzilor și a costurilor de finanțare a datoriei reprezintă în jur de 60-70 de miliarde de lei pe an, o sumă semnificativă în raport cu volumul total de cheltuieli ale bugetului României.
Investițiile și riscurile asociate
Tanczos Barna face distincție între împrumuturile utilizate pentru investiții și cele folosite pentru acoperirea deficitului și cheltuielilor curente. El subliniază că împrumuturile pentru proiecte care stimulează economia și au beneficii pe termen lung nu sunt neapărat o problemă, însă finanțarea costisitoare a datoriei și utilizarea împrumuturilor pentru acoperirea deficitului reprezintă riscuri majore.
El atenționează că România trebuie să își reconfigureze structura cheltuielilor pentru a evita ca împrumuturile să servească doar pentru funcționarea curentă a statului.
Soluții pentru reducerea riscului fiscal
În opinia sa, pentru a ieși din situația dificilă a împrumuturilor, țara trebuie să oprească creșterea datoriei publice și să eficientizeze cheltuielile administrației. Tanczos Barna indică reducerea cheltuielilor și menținerea investițiilor la același nivel ca fiind pași fundamentali.
El propune, de asemenea, eficientizarea serviciilor publice la nivelul administrației centrale și locale, pentru a reduce costurile fără a compromite nivelul serviciilor oferite. Astfel, se poate realiza o remodulare a cheltuielilor pentru a menține echilibrul bugetar.
